O PERSONALITATE PE ZI: Regizorul şi actorul Sergiu Nicolaescu
Sergiu Nicolaescu, reputat regizor, actor, producător de film şi scenarist, s-a născut la 13 aprilie 1930, la Târgu-Jiu. La vârsta de cinci ani a plecat din oraşul natal împreună cu familia, care şi-a stabilit reşedinţa la Timişoara, oraşul în care marele regizor a copilărit. A făcut ultimele patru clase de liceu în doi ani, iar în 1948, la terminarea liceului, a intrat la trei facultăţi: Belle Arte, Politehnică şi Şcoala de Ofiţeri de Marină. A absolvit Politehnica în 1952, devenind inginer, meserie pe care a practicat-o la Studioul ''Al. Sahia'' până în 1965, intrând astfel în lumea filmului, potrivit site-ului www.cinemagia.ro.
Începuturile carierei sale regizorale sunt marcate de o serie de scurtmetraje - "Scoicile nu au vorbit niciodată", "Memoria trandafirului", o metaforă de 7 minute (1962), iar foarte curând ajunge să abordeze, ca profesionist, lungmetrajul. Pentru filmul "Memoria trandafirului" a luat Premiul de Excelenţă al Uniunii Tehnicienilor din cinematografia mondială.
Debutul în lungmetraj cu ''Dacii'' (în coproducţie cu Franco-London-Film, 1966), în care a şi jucat, s-a dovedit a fi un mare succes românesc, ajungând să fie difuzat şi în străinătate.
.jpg)
Decor folosit pentru pelicula "Dacii", în regia lui Sergiu Nicolaescu, realizat pe platourile Studioului Buftea, 2 mai 1966.
Foto: (c) SABIN ŞTEFĂNUŢĂ/Arhivă istorică AGERPRES
Scenă din timpul filmărilor la pelicula "Dacii", în regia lui Sergiu Nicolaescu, realizată pe platourile Studioului Buftea,2 mai 1966.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/Arhivă istorică AGERPRES
În anii '70, a demonstrat o reală voinţă de a-şi însuşi tehnici narative şi de montaj preluate din cinematograful american comercial, pe care le-a aplicat filmelor sale de acţiune şi suspans, precizează "Dicţionarul de cinema" apărut la Editura Univers Enciclopedic, 1997.
Filmografia sa impresionantă cuprinde filme la care, în afară de regizor sau co-regizor, este în egală măsură actor sau scenarist cu certe calităţi. După numărul de filme realizate (peste 50 de lungmetraje), Sergiu Nicolaescu este, de departe, regizorul cel mai prolific din cinematografia românească, situându-se în acelaşi timp la nivelul celor mai activi cineaşti în plan internaţional.
De-a lungul carierei, a abordat o largă arie tematică şi de gen (inclusiv filmul de actualitate, serialul de televiziune, comedia, drama psihologică, filmul biografic), însă certa sa vocaţie s-a dovedit a fi superproducţia de inspiraţie istorică şi filmul de acţiune. Începând cu anul 1990, a fost directorul Studioului de creaţie ''Star 22''.
Din filmografia sa amintim: ''Dacii'' (1967), ''Mihai Viteazul'' (1971), ''Cu mâinile curate'' (1972), ''Chemarea aurului'' (1973), ''Nemuritorii'' (1974), ''Un comisar acuză'' (1974), ''Accident'' (1976), ''Osânda'' (1976), ''Pentru patrie'' (1978), ''Nea Mărin Miliardar'' (1979), ''Revanşa'' (1978), ''Ultima noapte de dragoste'' (1979), ''Capcana mercenarilor'' (1981), ''Wilhelm Cuceritorul'' (serial TV, 1981), ''Ringul'' (1983), ''Ciuleandra'' (1984), ''Noi, cei din linia întâi'' (1985), ''Francois Villon - poetul vagabond'' (1987), ''Mircea'' (1988), ''Coroana de foc'' (1990), ''Oglinda - Începutul adevărului'' (1993), ''Punctul zero'' (1995), ''Triunghiul morţii'' (1999), ''Orient Expres'' (2004), ''15'' (2005), ''Supravieţuitorul'' (2008), ''Carol I'' (2009), ''Poker'' (2010, cea de-a doua comedie din cariera sa regizorală, după ''Nea Mărin Miliardar''), ''Ultimul corupt din România'' (2012), conform site-ului www.cinemagia.ro.
Filmul care l-a consacrat, la începuturile carierei, este ''Mihai Viteazul'', cu Amza Pellea în rolul principal. Alte nume ale cinematografiei româneşti care au participat la realizarea acestui film au fost Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Mircea Albulescu, Olga Tudorache, Ion Besoiu. În ianuarie 2010, ''Mihai Viteazul'' ocupa a treia poziţie într-un clasament realizat de site-ul american de specialitate IMDb (Internet Movie Data base) la categoria ''Filme istorice''. Producţia devenea, astfel, cel mai vizionat film românesc în întreaga lume.
Actorul Amza Pellea (stg.) şi regizorul Sergiu Nicolaescu (dr.), în cadrul filmărilor la pelicula "Mihai Viteazul", în regia lui Sergiu Nicolaescu, 11 martie 1970.
Foto: (c) MIHAI ALEXE/Arhivă istorică AGERPRES
Actorii Amza Pellea (stg), Olga Tudorache şi regizorul Sergiu Nicolaescu (dr), în cadrul filmărilor la pelicula "Mihai Viteazul", în regia lui Sergiu Nicolaescu, 11 martie 1970.
Foto: (c) MIHAI ALEXE/Arhivă istorică AGERPRES
Filmul ''Cu mâinile curate'' (1972) a marcat debutul uneia dintre cele mai îndrăgite serii de acţiune din cinematografia românească - seria Comisarului.
"Sergiu Nicolaescu s-a fixat în memoria spectatorilor aşa, cu pistolul întins ca o prelungire firească a mâinii, gata să facă dreptate într-o vreme de mare nedreptate. Înainte de acea imagine, a existat însă o alta, în 'Dacii' - acolo dreptatea o împărţea cu sabia, şi au mai existat imaginile de cutreietor al mărilor, de răzbunător, de luptător, întotdeauna de luptător. Da, el e cavalerul dreptăţii şi lupta e vocaţia lui. Raţiunea de a exista a acestui regizor-actor, născut pentru a fi şi una şi alta, născut pentru a fi stăpân şi supus în acelaşi timp", nota criticul de film Alice Mănoiu în "Almanah Cinema" din 1976, conform site-ului http://aarc.ro/.
Vicepreşedintele UCIN, scenograful Radu Corciova, şi preşedintele UCIN, regizorul Laurenţiu Damian, susţin o conferinţă de presă cu prilejul organizării unor evenimente în memoria regizorului Sergiu Nicolaescu, la Cinema Studio, Bucureşti, 13 ianuarie 2014.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
''Nemuritorii'' (1974) plasează acţiunea la zece ani de la uciderea lui Mihai Viteazul şi are în prim-plan peripeţiile unui grup de ostaşi devotaţi domnitorului, care încearcă să se întoarcă acasă aducând cu ei o ladă, împreună cu steagul celor trei ţări unite (Moldova, Ţara Românească şi Transilvania). Coloana sonoră este semnată de trupa Phoenix.
Realizat de Sergiu Nicolaescu, după un scenariu de Emil Slotea, filmul ''Carol I'' (2009) se referă la ultimele luni din viaţa regelui şi la controversele dintre Carol şi membrii Guvernului său, în contextul izbucnirii Primului Război Mondial. Regizorul a dat viaţă rolului Carol, personaj pe care l-a mai interpretat şi, în 1977, într-un alt film al său, ''Pentru patrie''.
Sergiu Nicolaescu a debutat în comedie cu ''Nea Mărin Miliardar'' (1979), după un scenariu semnat de scriitorul Vintilă Corbul. Din distribuţie făceau parte Amza Pellea, Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Jean Constantin, Draga Olteanu Matei, Sebastian Papaiani. Pelicula a fost vizionată de peste 14,6 milioane de spectatori români.
În ''Mircea'' (1989), Sergiu Nicolaescu a plasat acţiunea în jurul domnitorului Mircea cel Bătrân, un alt personaj emblematic al istoriei românilor. Filmul a fost realizat cu o distribuţie de excepţie: Şerban Ionescu, Adrian Pintea, Colea Răutu, Silviu Stănculescu, George Alexandru.
Scene din timpul filmărilor la pelicula "Mircea", după un scenariu de Titus Popovici şi în regia lui Sergiu Nicolaescu, 20 noiembrie 1988.
Foto: (c) MIHAI ALEXE/Arhivă istorică AGERPRES
Filmul ''Poker'' a fost realizat în 26 de zile şi este o adaptare a piesei de teatru cu acelaşi nume a scenaristului Adrian Lustig.
Regizorul Sergiu Nicolaescu (2-lea stg.), alături de actorii Vladimir Găitan (stg.), Cătălina Grama (Jojo) şi Valentin Teodosiu (dr.), la o întâlnire cu presa după vizionarea comediei "Poker", regizată de Sergiu Nicolaescu, 7 aprilie 2010.
Foto: (c) GEORGE CALIN/Arhivă istorică AGERPRES
Cel din urmă film al lui Sergiu Nicolaescu, "Ultimul corupt din România", o continuare a peliculei "Poker", a avut premiera în februarie 2012. Filmul a avut, în acelaşi an, 13.195 de spectatori.
Regizorul Sergiu Nicolaescu la premiera filmului "Ultimul corupt din România", 17 februarie 2012.
Foto: (c) EMIL BADEA/Arhivă istorică AGERPRES
De-a lungul carierei sale, Sergiu Nicolaescu a primit numeroase premii pentru creaţia sa regizorală sau interpretativă.
Filmul ''Primăvara obişnuită'' (1962) a fost premiat la Moscova, Praga şi Salonic şi distins cu premiul UNIATEC, filmul ''Floare de mac'' a fost premiat la Oberhausen (1963), ''Memoria trandafirului'' a fost premiat la Mamaia şi Milano în 1964, la Triest, Edinburgh şi Cork în 1965 şi a obţinut premiul UNIATEC în 1965, ''Lecţie în infinit'' a fost premiat la Mamaia în 1965, distins cu premiul ANICA, Cortina D'Amprezzo (1966), ''Dacii'' a fost distins cu premiul trei la Praga în 1967, ''Mihai Viteazul'' a primit premiul UNIATEC, la Moscova, în 1971, premiul ACIN (1971) şi a fost nominalizat la premiul de aur de la Moscova din acelaşi an, ''Ultimul cartuş'' a primit premiul ACIN (1973).
Regizorul Sergiu Nicolaescu oferă autografe fanilor, la premiera filmului "Oglinda", 14 decembrie 1990.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/Arhivă istorică AGERPRES
Regizorul Sergiu Nicolaescu susţine un discurs cu ocazia premierei filmului "Oglinda", 14 decembrie 1990.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/Arhivă istorică AGERPRES
Actriţa Daniela Nane alături de regizorul Sergiu Nicolaescu, la premiera filmului "Oglinda", 14 decembrie 1990.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/Arhivă istorică AGERPRES
În 1974, a fost distins cu premiul ACIN pentru interpretare masculină în filmul ''Nemuritorii'' şi ''Un comisar acuză'', filmul ''Osânda'' a fost distins cu premiul ACIN (1976), ''Pentru patrie'' a primit premiul ACIN 1978, iar ''Noi, cei din linia întâi'' - premiul ACIN 1986.
În decembrie 2008, a primit Premiul pentru întreaga activitate, la cea de-a VII-a ediţie a Galei Premiilor de Excelenţă acordate de TVR Internaţional. În cadrul ceremoniei de decernare a Premiilor Uniunii Cineaştilor UCIN pe 2009, i-a fost conferit Premiul academic, o distincţie acordată de UCIN în premieră. În noiembrie 2011, a fost premiat pentru întreaga sa carieră, în cadrul celei de-a 17-a ediţii a Festivalului de Filme Mediteraneene MedFest, desfăşurat la Roma, unde România, Egiptul şi Tunisia au fost invitate de onoare. Sergiu Nicolaescu a fost premiat, într-un cadru restrâns şi la Academia Română din Roma, de juriul festivalului ProCult Cinemafest.
Sergiu Nicolaescu a fost membru al SCAD (Societatea Autorilor de Film din Franţa).
În 2002, a primit Ordinul Naţional "Serviciul Credincios", în grad de Cavaler. La 6 decembrie 2012, Sergiu Nicolaescu a fost declarat cetăţean de onoare al municipiului Târgu-Jiu şi cinematograful din localitate a primit numele marelui cineast.
A scris mai multe cărţi referitoare la revoluţia din 1989 - ''Revoluţia. Începutul adevărului'' (1995); ''Un senator acuză'' (1996; a doua ediţie 1998); ''Cartea revoluţiei române. Decembrie '89'' (1999); ''Lupta pentru putere. Decembrie '89'' (2005), ''Mămăliga a explodat! Decembrie 1989'' (2011) - precum şi o autobiografie "Viaţă, destin şi film", apărută la Editura Universitară.
În ianuarie 2008, în urma unui accident provocat de o cădere, Sergiu Nicolaescu a trecut prin două intervenţii pe creier. Regizorul, un adevărat luptător atât în viaţă, cât şi în filmele sale, şi-a revenit repede şi a lansat pe piaţa cinematografică, trei luni mai târziu, la 11 aprilie 2008, un nou film - ''Supravieţuitorul''.
În 2009, a fost operat laparoscopic de colecistită acută, de o echipă de medici a Spitalului Elias din Capitală. La sfârşitul lunii aprilie 2010, Sergiu Nicolaescu a fost internat la Spitalul de Urgenţă Floreasca, după ce a căzut pe scări şi s-a lovit la cap. În februarie 2011, regizorul a fost din nou internat câteva zile la Spitalul Elias din Bucureşti.
Bustul regizorului şi actorului Sergiu Nicolaescu, Târgu Jiu, jud. Gorj, 6 decembrie 2013.
Foto: (c) OANA POPESCU/Arhivă istorică AGERPRES
La 28 decembrie 2012, a fost operat, pe cale laparoscopică, la Spitalul Elias, intervenţia chirurgicală fiind impusă de evoluţia clinică din ultimele 24 de ore, în contextul unei afecţiuni digestive cronice benigne. A murit câteva zile mai târziu, la 3 ianuarie 2013. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu; redactori Arhiva Foto: Mihaela Tufega, Elena Bălan, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)
***Explicaţie foto din deschidere: Regizorul Sergiu Nicolaescu la prima ediţie a Galei Premiilor GOPO, Bucureşti, 26 martie, 2007.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 august
Este a 225-a zi a anului 2026. Au mai rămas 140 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 16 m și apune la 20 h 24 m. Luna răsare la 06 h 51 și apune la 20 h 49 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Fostul tenismen Pete Sampras împlinește 55 de ani (12 august)
Pete Sampras, considerat unul dintre cei mai mari jucători din toate timpurile, a dominat tenisul masculin în anii 1990 și la începutul anilor 2000 cu jocul său puternic de serviciu și voleu. Poreclit 'Pistol Pete', a câștigat 14 titluri de Grand Slam, din care șapte titluri la Wimbledon, cinci la US Open și două la Australian Open. &
12 august - Ziua internațională a tineretului (ONU)
Ziua internațională a tineretului este marcată în fiecare an la 12 august, aducând problemele tineretului în atenția comunității internaționale și celebrând potențialul tinerilor ca parteneri în societatea globală de astăzi, potrivit https://www.un.org. Propunerea marcării unei astf
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 12 august
Ortodoxe Sf. Mc. Fotie și Anichit Greco-catolice Sf. m. Fotie și Anicet Romano-catolice Sf. Ioana Francisca de Chantal, călug. Sfinții Mucenici Fotie și Anichit sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 12 august.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 12 august
Este a 224-a zi a anului 2026. Au mai rămas 141 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 26 m. Luna răsare la 05 h 30 și apune la 20 h 24 m. Lună nouă la 20 h 37 m. Eclipsă de Soare vizibilă în România doar ca eclipsă parțială și numai în regiunile d
PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul de film documentar Patricio Guzman
Regizorul Patricio Guzman Lozanes este unul dintre cei mai importanți documentariști din istoria cinematografiei latino-americane și mondiale. Opera sa, întinsă pe mai bine de șase decenii, reprezintă o cronică neîntreruptă a memoriei, a traumei istorice și a luptei pentru dreptate în Chile. S-a născut la 11 august 1941, în Santiago de
11 august - Ziua mondială a instrumentului muzical steelpan (ONU)
'Steelpan' (cunoscut și sub numele de 'pan' sau 'steel drum') este un instrument muzical originar din Trinidad și Tobago. Se utilizează folosind o pereche de bețe drepte cu vârf de cauciuc. Steelpan a apărut din grupurile de percuție de carnaval din Trinidad și Tobago de la începutul secolului al XX-lea, notează site-ul ONU,
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 11 august
Ortodoxe Sf. Ier. Nifon, patriarhul Constantinopolului; Sf. Mare Mc. Evplu, arhidiaconul Greco-catolice Sf. m. Euplu; Sf. Clara de Assisi Romano-catolice Ss. Clara, fc.; Suzana, m. Sfântul Nifon, patriarh al Constantinopolului, este pomenit &icir
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 august
Este a 223-a zi a anului 2026. Au mai rămas 142 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 14 m și apune la 20 h 27 m. Luna răsare la 04 h 07 și apune la 19 h 55 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: Primul omnibus a circulat la Nantes (10 august 1826)
La Nantes, în Franța, omul de afaceri și pionierul transportului public Stanislas Baudry (1777-1830) a deschis prima linie de omnibus la 10 august 1826, potrivit https://www.1-jour.fr/. Cele două trăsuri trase de cai, fiecare cu o capacitate de 16 persoane, ofereau servicii gratuite între centrul
FRAGMENT DE ISTORIE: 180 de ani de la fondarea Institutului Smithsonian (10 august)
La 10 august 1846 a fost creat, în baza unui document al Congresului american, semnat de președintele James K. Polk (1845-1849), Institutul Smithsonian - cel mai mare complex muzeal, educațional și de cercetare din lume, cuprinzând 21 de muzee, 14 centre educaționale și de cercetare, precum și Grădina Zoologică Națională, conform
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 10 august
Ortodoxe Sf. Mc. Laurențiu (arhidiaconul); Sf. Sfințit Mc. Xist, episcopul Romei; Sf. Mc. Ipolit Duminica a 9-a după Rusalii Greco-catolice Sf. arhidiac. m. Laurențiu Romano-catolice Sf. Laurențiu, diacon m. Sfântul Mucenic Laurențiu este p
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 10 august
Este a 222-a zi a anului 2026. Au mai rămas 143 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 13 m și apune la 20 h 29 m. Luna răsare la 02 h 26 și apune la 19 h 16 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Audrey Tautou
Actrița Audrey Tautou s-a născut la 9 august 1976, la Beaumont, Auvergne, în Franța. Și-a început cariera în filme de televiziune la sfârșitul anilor 1990 și a câștigat un concurs de căutare a talentelor sponsorizat de o companie media franceză în 1999. Mai târziu în acel an, a apărut în primul ei rol impor
9 august - Ziua internațională a popoarelor indigene (ONU)
La 9 august este celebrată Ziua internațională a popoarelor indigene, sub auspiciile Națiunilor Unite. Adunarea Generală a ONU a adoptat, la 13 septembrie 2007, Declarația Națiunilor Unite pentru drepturile popoarelor indigene. Adoptarea documentului a reprezentat un moment important pentru cooperarea și solidaritatea între popoarele indigene și statele