Filmele "Saltimbancii" şi "Un saltimbanc la Polul Nord", regizate de Elisabeta Bostan după scenarii scrise de Vasilica Istrate, sunt inspirate din nuvela "Fram, ursul polar" de Cezar Petrescu şi au avut premiera în 1981 şi, respectiv, în 1982.

"Circul Buffone se reîntoarce la Iaşi, unde micul Geo, fiul patronului, se visează explorator arctic precum Nansen. Deşi mama l-ar vrea medic, după moartea ei destinul îl împinge pe băiat în arena circului, unde mirajul îngheţului etern va rămâne reprezentat de un ursuleţ alb.", nota criticul de film Tudor Caranfil în volumul "Dicţionar de filme româneşti", publicat în 2002.

Acţiunea primului film, "Saltimbancii", se petrece la Iaşi, la începutul secolului XX, fiind primul din seria peliculelor despre familia Marceloni, pasionată de arta circului, notează site-ul cinemaraton.ro.

Criticul de film Alice Mănoiu nota, într-o cronică publicată în revista "Cinema" nr. 1 din ianuarie 1981, că "Saltimbancii" Elisabetei Bostan "porniseră probabil de la o poveste cu urşi albi şi copiii altui secol, visând călătorii la Pol, aşa cum visează ai noştri să păşească lună - dar filmul a ajuns la un capăt aşteptat al expediţiei sale. Un capăt al bunei speranţe cinematografice."

"Romanţiosul explorator de vise polare, dornic să ajungă pe corabia lui Nansen, dar eşuat în arenă pe un post de clown vesel-trist, (...) povestea lui Fanny cea curajoasă (poate aluzie la alta Fanny-girl, de pe alte meridiane, cu aceeaşi superbă înverşunare de a face din artă suportul unei supravieţuiri în jungla musicalului ori a circului) - la început ori la sfârşit de secol - sunt istorii ce alunecă, elegant, în metafora unui ideal. Parabola unui mod de a rezista atunci când viaţa încetează să-ţi surâdă, să te amăgească, să te dezmierde. O existenţă în care sclipiciul de o seară, paietele de o oră, aplauzele de un minut, greu pot încălzi căruţa de nomazi, fiertura sleită, idealul ratat.", scria Alice Mănoiu.

În opinia sa, echipa Elisabetei Bostan "a spart vraja convenţiei muzicalului clasic (...) şi, culmea!, exact pe terenul filmului despre spectacol, a deschis cortina lăsând să năvălească în scenă o realitate deloc flatată."

"Filmul se mişcă a l'aise, atunci când vorbeşte despre şi în numele unei arte ce susţine viaţa, dar şi al unei arte a vieţii, arta de a nu te da bătut. 'Fram' e deviza lui Fanny cea curajoasă şi în numele acestui 'nu te lăsa' înaintează filmul printre capcanele câtorva mici întâmplări cu iz melodramatic (...). Monologul saltimbancului spus cu patos şi inteligenţă de Octavian Cotescu rămâne un moment memorabil. Răzbate în el bucuria, dar amărăciunea unui îndrăgostit de o artă modestă, care piere treptat, dar şi a unui om conştient că până şi aici, îţi trebuie un har şi o rezistenţă pe care nu toţi o pot avea. (...) Nu lipseşte nici aria lui Pierrot ascunzându-şi lacrima sub masca de bufon, nici tatăl adoptiv, un fel de ratat­rezoneur. (...) Dificila 'povară artistică' o duc cei dintâi, pe umerii lor, interpreţii. Carmen Galin, cu harul, cu inteligenţa, cu pofta sa de joc o atrage pe Fanny spre personalitatea sa fascinantă. (...) Octavian Cotescu lucrează culori calde, fără înduioşări stridente, exagerări, portretul unui pierzător conştient de lipsa lui de har, dar neieşind din front ca să nu strice echilibrul, faima familiei. În planul doi, dar susţinându-şi cu credinţă personajele: Gina Patrichi (o actriţă marcată de gustul marilor gesturi ale epocii), George Mihăiţă (Pierrot cel trist şi uşor maliţios), Alexandru Repan (prinţul de-o seară), Violeta Andrei (o frumoasă şi graţioasă dresoare), Dem Rădulescu (un pitoresc director de circ), Aurel Giurumia, şi alţii. ", nota criticul de film.

Alice Mănoiu subliniază faptul că un rol aparte în construcţia filmului l-a avut muzica scrisă de compozitorul Temistocle Popa, care "urmează îndeaproape intenţiile de atmosferă, tipologie, mesaj poetic ale filmului, secondând imaginea cu sensibilitate, talent, inteligenţă, ferindu-se de pleonasm."

"Introduce un moment clasic (Mahler, simfonia a V-a), mai întâi la gramofonul adus de Lisette, apoi îl prelucrează original pe dresajul ursuleţului Fram, pregătind astfel tema 'fiarei îmblânzite', a 'fiarei din fiecare', cum susţine cu patos convingător Octavian Cotescu. Ajuns în acest punct, filmul deschide o perspectivă mai adâncă asupra motivului saltimbancilor şi al arenei curajului şi anume tema efortului de autodepăşire.", precizează cronica din revista "Cinema", conform site-ului aarc.ro/

Pe lângă actorii amintiţi în cronica de film, din distribuţia filmului mai fac parte: Adrian Vîlcu, Mihaela Juvara, Aurel Iosefini, Mitică Popescu, Tiberiu Antal, Geo Saizescu, Rudy Rosenfeld, Medeea Marinescu, Ioana Drăgan, Bob Călinesc, Tudorel Filimon, Dorina Done, Arcadie Donos, Jana Gorea, Dorina Lazăr, Lulu Mihăescu.

În al doilea film, "Un saltimbanc la Polul Nord", continuă povestea lui Fram şi a familiei de circari a căror existenţă e strâns legată de dresura ursului polar.

"Fram cunoaşte mari succese în turnee internaţionale, dar destinul fericit este întrerupt de îmbolnăvirea lui Geo şi de moartea lui Marcelloni, dar şi de plecarea lui Fram în lumea gheţurilor.", scrie site-ul cinemagia.ro.

Criticul de film Roxana Pană nota, în revista "Cinema" nr. 9 din septembrie 1982, că "soarta lui Fram, ca a oricărui dezrădăcinat, e să rătăcească, tânjind după semenii cu care nu mai seamănă".

"Cu termeni consacraţi: o dramă a la Cezar Petrescu e descrisă pe mai bine de jumătate din carte, în peripeţiile din ţinuturile gheţurilor veşnice, unde readaptarea ursului-paiaţă se dovedeşte imposibilă. Greu de ecranizat savuroasele monologuri interioare ale lui Fram, care-şi judecă neamul după normele oamenilor, întâlnirea cu Căpăţânosul, cu Zgăibărici etc. (...) Odată reîntors în pustiul alb, i se dă drumul din cuşcă. Adulmecă aerul polar, se scaldă între sloiurile pe care le-a visat atât de mult şi... revine în cuşca cu gratii. A învăţat şi deprins multe stând printre oameni, 'umanizându-se', dar a uitat ce înseamnă libertatea. Concisă şi exactă această metaforă ce apare câteva minute înainte de sfârşitul proiecţiei. Pentru că filmul se ocupă nu de un urs-saltimbanc, ci de 'saltimbancii' pe care i-aţi cunoscut în filmul cu acest titlu, şi nu de la Pol - unde ajung destul de miraculos în ultimele secvenţe - ci în peregrinările lor prin circurile europene", scria Roxana Pană.

În opinia sa, filmul "egalizează" nişte planuri - "circul împrumută din aerul lui de spectacol, deci şi de haz, planului domestic să-i spunem, vieţii circarilor în afara arenei; o răpire a ursului, pusă la cale de concurenţă, se transformă într-o bufonadă; la fel noaptea în care mahalaua e trezită de răgetele lui Fram; la rândul lor, sărăcia şi mizeria se convertesc într-un frumos cinematografic de efect."

"Care e locul lui Fram - atunci când nu valsează în această fluenţă a povestirii? Boala lui - căci nostalgia, spun dicţionarele medicale, nu e numai un sentiment, o stare, ci o boală care poate ucide - se declanşase din prima secvenţă. Cum reacţionează familia Marcelloni? Părăseşte circul Sidoli, nu ca să-l îngrijească pe Fram - singura lor raţiune de existenţă ca saltimbanci - ci pentru a întreprinde pe cont propriu un turneu în marile capitale ale Europei, unde - surpriză! - Fram cel bolnav are succese răsunătoare. Deşi Fram are nostalgia locului natal - Polul Nord - trupa Marcelloni continuă turneul la laşi, ţinutul ei de origine, şi e nevoie de moartea bătrânului clovn pentru ca Fanny să facă un gest logic, care se impunea de la început: Fram e dus la doctor.", nota cronica filmului, potrivit site-ului aarc.ro.

Distribuţia filmului "Un saltimbanc la Polul Nord" are, în mare, cam aceiaşi protagonişti ca şi "Saltimbancii": Octavian Cotescu, Adrian Vîlcu, Ovidiu Moldovan, Violeta Andrei, Carmen Galin, Dem Rădulescu, George Mihăiţă, Gina Patrichi, Mihaela Juvara, Aurel Giurumia, Aurel Iosefini, Alexandru Repan, Mitică Popescu, Geo Saizescu, Rudy Rosenfeld, Cristian Popescu, Victor Moldovan, Medeea Marinescu, Ioana Drăgan, Bob Călinescu, Lulu Mihăescu. Muzica filmului apartţine tot compozitorului Temistocle Popa. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.cinemaraton.ro