Slujba de punere a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii Catedralei Naţionale, pe terenul din Calea 13 Septembrie din Bucureşti, a avut loc în 29 noiembrie 2007, fiind oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Amplasamentul de pe Dealul Arsenalului, în spatele Palatului Parlamentului, a fost recomandat de municipalitate după alte trei propuneri, făcute în etape diferite (Piaţa Unirii - 1999, Piaţa Alba-Iulia - 2001 şi Parcul Carol - 2004). Unul din motivele pentru care Patriarhia a acceptat acest amplasament a fost acela că în această zonă cinci biserici au avut de suferit pentru a se construi pe locul lor Casa Poporului, trei dintre ele (Alba Postăvari, Spirea Veche şi Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor şi Mihai Vodă) au fost translate. (https://catedrala-nationala.ro)

Foto: (c) GRIGORE POPESCU/ Arhivă istorică AGERPRES

Alte considerente au mai fost: amplasamentul este situat pe un deal, conform tradiţiei creştine de-a construi lăcaşuri de cult pe coline, spre a chema pe oameni la elevaţie spirituală sau la urcuş interior pentru a întâlni pe Dumnezeu Creatorul şi Mântuitorul lumii (Pantocratorul); orientarea est-vest a terenului de amplasament permite situarea Catedralei cu Altarul spre răsărit (est) conform cerinţelor liturgice tradiţionale; prezenţa în zonă a unor instituţii importante ca Parlamentul României, Ministerul Apărării Naţionale şi Academia Română (Institute de cercetare) cheamă la dialog şi cooperare multiplă pentru binele societăţii româneşti. În acest sens, hramurile Catedralei, Înălţarea Domnului care este şi Ziua eroilor români, precum şi Sfântul Andrei, Apostolul românilor şi Ocrotitorul României, au semnificaţii multiple.

În cuvântul intitulat "Noua Catedrală Patriarhală, Catedrala Mântuirii Neamului: arhitectură, structură, utilitate cultuală şi culturală", Preafericitul Părinte Daniel a explicat semnificaţia şi simbolismul numelui acestui edificiu bisericesc reprezentativ pentru toţi românii:

"Catedrala Mântuirii Neamului semnifică biserica ridicată în semn de recunoştinţă pentru eliberarea (mântuirea) neamului românesc de sub stăpânirea străină şi dobândirea independenţei statale.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU/ Arhivă istorică AGERPRES

Numele de Catedrala Mântuirii Neamului a fost sugerat după ce românii au trecut prin experienţa Războiului pentru independenţă (1877), iar apoi, după experienţa Primului Război Mondial şi după Unirea cea mare din 1918, acest nume fiind, de fapt, o manifestare de recunoştinţă sau de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru izbăvirea neamului românesc de asuprire şi înstrăinare. Mântuirea în expresia Catedrala Mântuirii Neamului nu se referă la mântuirea ontologică a omului în Hristos, pentru că această mântuire nu depinde de locul unde este amplasată o biserică ortodoxă", arată patriarhul Daniel. (https://basilica.ro)

Astfel, necesitatea construirii unei Catedrale ortodoxe reprezentative în Bucureşti s-a afirmat după Războiul de Independenţă din anul 1877. În vara anului 1884, Regele Carol I a promulgat Legea Bisericii Catedrale din Bucureşti, lege niciodată abrogată, dar care a fost pusă în aplicare abia după 126 de ani. În prezent, Parlamentul României a adoptat o nouă lege, Legea nr. 376/2007 pentru construirea Ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului, în baza căreia, la 2 septembrie 2010, a fost eliberată autorizaţia de construcţie, iar în 20 decembrie 2010 au demarat primele lucrări de construcţie pentru noua Catedrală. (https://catedrala-nationala.ro - Sectorul Monumente şi Construcţii Bisericeşti)

Foto: (c) SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO

Construcţia Catedralei este alcătuită din două componente principale, prima fiind partea văzută a Catedralei, formată din nivelele superioare situate peste cota ą0,00 şi a doua fiind partea nevăzută, formată din nivelele inferioare situate sub cota ą0,00.

Clădirea Catedralei situată peste cota +0,00 m se desfăşoară pe o lungime de 126,10 de metri, o lăţime de 67,70 metri şi o înălţime de 120,00 metri până la baza crucii de pe turla principală. Aici se află principalele spaţii liturgice, dispuse succesiv, în conformitate cu cerinţele liturgice ortodoxe: accesul principal pe latura de vest prin intermediul unui pridvor cu arcade, apoi exonartexul, pronaosul, naosul şi altarul situat în partea de răsărit. Pe laturile de nord şi sud ale naosului sunt amplasate două abside laterale, iar peste naos se înalţă turla principală (Pantocratorul). Pe latura vestică, deasupra exonartexului se află amplasat spaţiul rezervat corului, iar deasupra acestui spaţiu se ridică turla clopotniţă. La nivelele superioare ale pronaosului şi naosului sunt dispuse galerii (balcoane) laterale interioare, precum şi un circuit interior în jurul bazei turlei principale la cota +56,00 m şi unul exterior la cota +91,00 m în jurul cupolei turlei principale - Belvedere spre a privi oraşul (ca la multe alte catedrale europene). Circulaţia verticală se va realiza pe scări şi prin 8 ascensoare, care asigură accesul la toate nivelurile inferioare şi superioare ale Catedralei.

La nivelurile inferioare ale Catedralei (sub cota +0,00) sunt prevăzute: un paraclis pentru program liturgic de mănăstire în fiecare zi, Muzeul Creştinismului românesc, spaţii pentru consiliere pastorală a pelerinilor, magazin pentru cărţi şi obiecte bisericeşti, iar în exterior, spaţii pentru parcare subterană.

Clădirile anexe, de înălţime mult mai redusă, vor fi construite după finalizarea construcţiei Catedralei. Acestea vor oferi spaţii pentru cazarea şi hrana pelerinilor, pentru activităţi pastorale, culturale, sociale şi medicale ale Bisericii. Alături de Catedrală va fi amenajat un parc având o suprafaţă de cinci hectare, care va cuprinde multe spaţii verzi, unele fiind special amenajate pentru copii.

Patriarhia Română a lansat, în 28 decembrie 2009, licitaţia pentru selectarea proiectului Catedralei Mântuirii Neamului. Oferta de proiectare trebuia să cuprindă studiul de fezabilitate şi documentaţia tehnică pentru emiterea Autorizaţiei de construcţie. La 2 septembrie 2010 a fost obţinută Autorizaţia de construcţie pentru executarea lucrărilor de construire a lăcaşului de cult, Catedrala Mântuirii Neamului.

În data de 24 octombrie 2011, patriarhul Daniel a oficiat slujba de sfinţire a Paraclisului de la şantierul Catedralei. Biserica, în stil ştefanian, cu hramurile Învierea Domnului, Icoana Maicii Domnului - Prodromiţa şi Sfântul Ioan Gură de Aur a fost construită într-un timp foarte scurt, pentru împlinirea rugăciunilor zilnice spre buna desfăşurare a lucrărilor de construire. În jurul slujitorilor de la paraclis s-a format, de-a lungul timpului, o comunitate de voluntari care organizează numeroase activităţi filantropice şi campanii umanitare.

Cu prilejul Întâlnirii Tinerilor Ortodocşi din toată lumea, desfăşurată la Bucureşti, în data de 4 septembrie 2016, mii de tineri au luat parte la prima Sfântă Liturghie de la Catedrala Naţională oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, împreună cu ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.

Noua Catedrală, simbol al unităţii de credinţă şi de neam a românilor, a fost sfinţită în stadiul "la roşu", la 25 noiembrie 2018. Slujba de târnosire a fost oficiată de patriarhul ecumenic Bartolomeu împreună cu patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel. Au participat 60 de ierarhi, mii de clerici, numeroase autorităţi locale şi centrale, în total peste 50.000 de persoane, din care 2.000 numai în interiorul lăcaşului de cult.

În 24 noiembrie, cu o zi în urmă, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a depus în piciorul Sfintei Mese, într-un gest cu valoare de simbol liturgic şi patriotic, lista cu peste 350.000 de nume ale eroilor români cunoscuţi şi s-a rugat pentru sufletele lor.

La 31 mai 2019, Papa Francisc, însoţit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, a vizitat Catedrala Naţională. La ieşirea din Catedrala Naţională, Patriarhul Daniel şi Papa Francisc au salutat credincioşii prezenţi cu salutul pascal: "Hristos a înviat!".

Catedrala Mântuirii Neamului deţine cel mai mare iconostas din lume, cu o lungime de 23,8 m şi o înălţime de 17,1 m, confirmă Academia Recordurilor Mondiale (Academy of World Records). 

Catapeteasma Catedralei Naţionale a fost realizată sub conducerea pictorului Daniel Codrescu în decursul anului 2018. Iconostasul cuprinde 45 de icoane realizate în stil bizantin şi aşezate pe 4 registre. Mozaicul este realizat din tesere fabricate în atelierul Orsoni din Veneţia.

Catapeteasma va fi acoperită cu mozaic pe ambele părţi, însumând un total de 800 de metri pătraţi de pictură în mozaic. Academia menţionează că după ce catedrala va fi pictată integral (tot în tehnica mozaic) va deţine cea mai mare colecţie interioară de picturi în mozaic, de aproximativ 25.000 mp.

De asemenea, pe absida altarului este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului (Platytera) din România, cel puţin, având 16 metri de la bază până la vârful aureolei. (surse: https://catedrala-nationala.ro; https://basilica.ro). AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)