Geograful Simion Mehedinţi s-a născut la 19 octombrie 1868, la Soveja, judeţul Vrancea, potrivit volumului "Membrii Academiei române 1866/2003" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române).

A efectuat studii liceale la Focşani şi Bucureşti (1880-1888). Absolvent al Facultăţii de Litere şi Filosofie din cadrul Universităţii din Bucureşti (1888-1892), şi-a continuat specializarea în geografie la Paris (1893), Berlin şi Leipzig (1894), unde şi-a susţinut, în 1899, teza de doctorat: "Die Kartograpische Induction".

Simion Mehedinţi a fost profesor la prima catedră universitară de geografie din cadrul Universităţii din Bucureşti (1900-1938), director al "Anuarului de geografie şi antropogeografie" (1910-1914) şi preşedinte al comitetului de redacţie al "Buletinului Societăţii Române de Geografie" (1921-1942). A fost şi ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice (1918).

A avut un rol important în dezvoltarea gândirii geografice româneşti, manifestând preocupări pentru stabilirea obiectului geografiei, pentru precizarea locului ei în sistemul ştiinţelor, pentru determinarea legilor, a categoriilor geografice şi a metodelor de cercetare ale acestei ştiinţe: "Locul geografiei între ştiinţe" (1894); "Obiectul şi definiţiunea geografiei" (1901); "Introducere în studiul geografiei" (1904); "Terra - introducere în geografie ca ştiinţă" (2 vol., 1930).

A elaborat pentru învăţământul secundar "metoda Mehedinţi", preconizând predarea de la îndepărtat la apropiat, notează sursa citată. Consacrarea ca întemeietor şi mentor de şcoală geografică este relevată de sistemul de concepţii şi principii ale teoriei şi metodologiei geografice. Viziunea sa modernă s-a concretizat cu pregnanţă în descoperirea şi formularea legii subordonării cauzale a învelişurilor planetare, a legii subordonării cauzale a zonelor geografice (pe orizontală) şi a categoriilor geografice. În precizarea obiectului geografiei fizice a pornit de la principiile evoluţionismului, pe care le-a adaptat creator la explicarea geografică ("Eterogenitatea celor patru sfere", 1900).

Simion Mehedinţi a scris şi lucrări de etnografie geografică, de geografie umană, de geografie economică şi de geografie regională: "Observări asupra Dobrogei" (1919); "Premise etnografice în istoria românilor" (1922); "Dacia pontică şi Dacia carpatică" (1923); "Coordonate etnografice" (1930) etc.

A fost ales membru corespondent (la 5 aprilie 1908) şi titular al Academiei Române (la 19 mai 1915, repus în drepturi la 3 iulie 1990), conform https://acad.ro. A fost preşedinte al Secţiunii Istorice a Academiei Române (1928-1929).

A murit la 14 decembrie 1962, la Bucureşti. În octombrie 2022, savantului Simion Mehedinţi i-a fost decernat titlul de cetăţean de onoare post-mortem al comunei natale, Soveja. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: asociatiasimionmehedinti.ro