Fotbal: Cupa Mondială 1990 - Italia
Cupa Mondială, ajunsă la cea de-a XIV-a ediţie, s-a desfăşurat în Italia, între 8 iunie şi 8 iulie 1990. Astfel, italienii deveneau gazde pentru a doua oară, după turneul final din 1934, când au triumfat pe teren propriu.
Mai multe ţări europene au fost interesate să găzduiască turneul final: Austria, Anglia, Franţa, Grecia, Germania de Vest, Uniunea Sovietică, Italia şi Iugoslavia. Cu toate acestea, majoritatea dintre ele şi-au retras oferta înainte de începerea votului pentru stabilirea ţării gazdă. La 19 mai 1984, la Zürich, Comitetul Executiv al FIFA a anunţat că Italia a obţinut 11 voturi, iar URSS doar cinci. În preliminarii s-au înscris echipe reprezentând 116 asociaţii naţionale de fotbal.
Sursa foto: FIFA World Cup / Facebook
Formatul prevedea participarea a 24 de echipe din cinci confederaţii, repartizate astfel: 14 din Europa (Anglia, Austria, Belgia, Cehoslovacia, Italia, Irlanda, Iugoslavia, Ţările de Jos, Republica Federală Germania, România, Scoţia, Spania, Suedia şi URSS), patru din America de Sud (Argentina, Brazilia, Columbia şi Uruguay), două din America de Nord şi Centrală (Costa Rica şi SUA), două din Africa (Egipt şi Camerun) şi două din Asia (Coreea de Sud şi Emiratele Arabe Unite), notează site-ul oficial al FIFA, www.fifa.com.
Sursa foto: FIFA World Cup / Facebook
Formatul din 1990 a fost exact acelaşi cu cel folosit anterior la Cupa Mondială din 1986. A fost ultima ediţie a Cupei Mondiale la care au fost acordate două puncte pentru victorie. A fost, de asemenea, ultimul turneu la care a participat o echipă din Germania de Vest, ţara fiind reunificată cu Republica Democrată Germană câteva luni mai târziu, precum şi echipe fost comuniste, URSS şi Cehoslovacia având ultimele apariţii sub această denumire. Costa Rica, Republica Irlanda şi Emiratele Arabe Unite au fost prezente pentru prima oară la un turneu final.
Sursa foto: FIFA World Cup / Facebook
Partidele "Coppei del Mondo" s-au disputat pe 12 stadioane impecabile, amplasate în tot atâtea oraşe: "Stadio Olimpico" din Roma, "Stadio Comunale" din Florenţa, "Giuseppe Meazza" din Milano, arena "San Nicola" din Bari, "San Paolo" din Napoli, "Stadio Delle Alpi" din Torino, "Luigi Ferraris" din Genova, "Renato Dall Ara" din Bologna, "Marc Antonio Bentegodi" din Verona, "Friuli" din Udine, "Sant Elia" din Cagliari şi arena "Della Favorita" din Palermo.
Sursa foto: FIFA World Cup / Facebook
Turneul final a imprimat un stil de joc ultradefensiv, notează site-ul https://historyofsoccer.info. Cu toate acestea, echipa care jucat mult mai deschis, mai ofensiv, a fost Camerun, surpriza turneului. Conduşi de carismaticul Roger Milla, camerunezii au făcut istorie încă din primul lor meci, învingând cu 1-0 Argentina, campioana mondială en-titre. Apoi, au învins România şi s-au calificat de pe primul loc în grupă, învingând Columbia în optimile de finală. Prima echipă africană care a ajuns în sferturile de finală, Camerunul a trebuit să-şi ia rămas bun de la competiţie când Anglia i-a învins în prelungiri.
Foto: (c) CORNEL MOCANU / AGERPRES FOTO/ARHIVA
Din faza grupelor au mers mai departe Brazilia, Argentina, Spania, Iugoslavia, Irlanda, România, Italia, Uruguay, Cehoslovacia, Costa Rica, R.F. Germania, Ţările de Jos, Camerun, Columbia, Anglia şi Belgia, menţionează site-ul www.footballhistory.org. În optimile de finală, au câştigat Argentina, Iugoslavia, Irlanda, Italia, Cehoslovacia, RFG, Camerun şi Anglia, iar în sferturi Argentina, Italia, RFG şi Anglia. În semifinale, Argentina a învins Italia, iar RFG a bătut Anglia. Italia s-a consolat cu medalia de bronz, după ce a învins Anglia cu 2-1 în finala mică.
Sursa foto: FIFA World Cup / Facebook
Pentru prima dată în istorie, finaliştii unei Cupe Mondiale anterioare au ajuns din nou în actul final al următoarei Cupe Mondiale. Finala dintre RFG şi Argentina a fost un meci sărac în faze de poartă, europenii încununându-se campioni mondiali printr-un penalty transformat de Andreas Brehme în minutul 85. Scor final: 1-0. Meciul s-a disputat la 8 iulie 1990, pe "Stadio Olimpico" din Roma, în prezenţa a 70.000 de suporteri. Meciul a fost arbitrat de mexicanul Edgardo Codesal Mendez, care a acordat două cartonaşe roşii, lăsând argentinienii în nouă oameni după eliminările lui Pedro Monzon (min. 65) şi Gustavo Dezotti (min. 87). Pedro Troglio şi Diego Maradona au fost şi ei sancţionaţi, dar cu cartonaş galben. Argentina a fost cea mai indisciplinată echipă a acelui turneu final. RFG şi-a luat revanşa în faţa Argentinei, triumfând pentru a treia oară la o Cupă Mondială. În 1986, pe Azteca din Ciudad de Mexico, nemţii pierduseră finala cu 2-3 în favoarea argentinienilor. Ultimul act din 1990 a stabilit "un record nedorit", după cum citează site-ul oficial al FIFA. Argentina a devenit prima echipă care nu a reuşit să marcheze într-o finală, fiind totodată singura echipă care a terminat ultimul act cu doi jucători eliminaţi.
La acest turneu final a luat parte şi naţionala României, care după ce a dispus în grupe de URSS cu 2-0, a terminat la egalitate, 1-1, cu campioana en-titre, Argentina, şi a cedat cu 1-2 în faţa Camerunului. În optimi, România a pierdut după loviturile de departajare în faţa Irlandei. În 1990, a început evoluţia aşa-zisei "generaţii de aur" a fotbalului românesc. Cu "decarul" Hagi la timonă, naţionala de fotbal a României a dat startul unui deceniu de rezultate notabile. Antrenorul selecţionatei noastre era Emeric Ienei.
Foto: (c) CORNEL MOCANU / AGERPRES FOTO/ARHIVA
Lotul României era format din 22 de jucători: portari - Silviu Lung, Bogdan Stelea şi Gheorghe Liliac, fundaşi - Mircea Rednic, Michael Klein, Ioan Andone, Iosif Rotariu, Adrian Popescu şi Emil Săndoi, mijlocaşi - Gheorghe Popescu, Ioan Ovidiu Sabău, Gheorghe Hagi, Dănuţ Lupu, Dorin Mateuţ, Daniel Timofte, Zsolt Muzsnai şi Ioan Lupescu; atacanţi - Marius Lăcătuş, Rodion Cămătaru, Florin Răducioiu, Ilie Dumitrescu şi Gavril Balint. Cel mai tânăr component al echipei noastre era Răducioiu, pe atunci în vârstă de 20 de ani, în timp ce decanul era Silviu Lung, de aproape 34 de ani.
Foto: (c) CORNEL MOCANU / AGERPRES FOTO/ARHIVA
La turneul final din 1986, s-au înscris în total 115 goluri în cele 52 de jocuri disputate, media reuşitelor pe meci fiind de 2,21. S-a înregistrat cea mai slabă medie de goluri din istoria de până atunci a Cupei Mondiale.
Sursa foto: FIFA World Cup / Facebook
Câştigătorul Ghetei de Aur a fost italianul Salvatore (Toto) Schillaci, care a marcat de şase ori. În urma lui, s-a clasat cehoslovacul Tomas Skuhravy, cu cinci goluri marcate, urmat de camerunezul Roger Milla, spaniolul Michel, germanul Lothar Matthäus şi englezul Gary Lineker, care au înscris de patru ori. Tot Schillaci a fost desemnat cel mai bun jucător al turneului şi a primit distincţia Balonul de Aur de la FIFA pentru evoluţia sa la Cupa Mondială, urmat în clasament de Lothar Matthäus şi de Diego Maradona.
Sursa foto: FIFA World Cup / Facebook
În clasamentul golurilor pe echipe, prima a fost RFG cu 15 reuşite, urmată de Italia şi Cehoslovacia, fiecare cu câte zece goluri marcate. La meciurile din turneul final au asistat 2.516.215 (48.389 pe meci) şi au fost acordate 16 cartonaşe roşii, un record negativ. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Marina Bădulescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Sursa foto: FIFA World Cup / Facebook
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: Cinci ani de la moartea prințului consort Philip, soțul fostei suverane Elisabeta a II-a (9 aprilie)
Prințul Philip, duce de Edinburgh, care a încetat din viață la 9 aprilie 2021, a fost soțul reginei Elisabeta a II-a (1926-2022), timp de șapte decenii. Prințul Philip și prințesa Elisabeta s-au căsătorit pe 20 noiembrie 1947, la Westminster Abbey, ceremonia fiind transmisă lumii întregi pe
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Joi - Denie (9 aprilie)
Slujbele din Sfânta și Marea Joi cuprind Denia sau Utrenia, Vecernia unită cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Spălarea picioarelor are loc în mănăstiri și în unele catedrale, după Liturghie, când cel mai mare spală picioarele slujitorilor mai mici, pentru a arăta că adevărata activitate a Bisericii este slujirea izvorâtă din iubire sm
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 9 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Joi (Denia celor 12 Evanghelii); Sf. Mc. Eupshie; Sf. Cuv. Vadim Greco-catolice Joia Mare. Sf. m. Eupsihie din Cezareea. Denia celor 12 Evanghelii Romano-catolice Fer. Ubald, călug. Sfântul Mucenic Eupshie este pome
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 9 aprilie
Este a 99-a zi a anului 2026. Au mai rămas 266 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 43 m și apune la 19 h 53 m. Luna răsare la 02 h 38 m și apune la 10 h 46 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Matematicianul Dorin Ieșan, membru titular al Academiei Române
Academician Dorin Ieșan: matematician (Mecanica solidelor); doctor în matematică; CS I la Institutul de Matematică 'Octav Mayer' din Iași; membru titular al Academiei Române din 2021 (membru corespondent - 2001). S-a născut în Rădăuți, județul Suceava, pe 8 aprilie 1941. Absolvent al Facultății de Matematică-Mecanică a Universității &
DOCUMENTAR: Zece ani de la moartea actorului Mircea Albulescu (8 aprilie)
Mircea Albulescu a fost unul dintre cei mai apreciați și prolifici actori români, cunoscut pentru vocea sa gravă, prezența scenică puternică și rolurile memorabile în teatru, film și televiziune. A fost o figură emblematică a culturii române timp de peste cinci decenii. A jucat în peste 70 de filme și sute de spectacole de teatru. Printre cele mai cun
8 aprilie - Ziua internațională a romilor
Ziua internațională a romilor este sărbătorită anual de comunitatea internațională la 8 aprilie, în cinstea recunoașterii culturii, istoriei și drepturilor milioanelor de romi din toată lumea, dar și pentru a atrage atenția asupra discriminării cu care se confruntă comunitățile de romi din Europa și de pretutindeni, notează site-urile
DOCUMENTAR: 115 ani de la nașterea filosofului și scriitorului Emil Cioran (8 aprilie)
Filosof și scriitor român stabilit în Franța, Emil Cioran se autointitula 'scepticul de serviciu al unei lumi în declin, nu filosof'. A abordat în opera sa teme precum contingența ființei umane, păcatul originar, sfârșitul civilizației, sensul tragic al istoriei, rolul vieții și al morții, refuzul consolării prin credința religioasă, lud
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 8 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Miercuri (Denie); Sf. Ap. Irodion, Agav, Ruf, Flegon, Asincrit și Ermis; Sf. Ier. Celestin, episcopul Romei Greco-catolice Miercurea Mare. Sf. ap. Irodion, Agav, Ruf, Asincrit, Flegon și Hermas; Sf. papă Celestin. Denia Mirelui Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 8 aprilie
Este a 98-a zi a anului 2026. Au mai rămas 267 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 44 m și apune la 19 h 51 m. Luna răsare la 01 h 48 m și apune la 09 h 50 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
A murit antrenorul Mircea Lucescu (fișă biografică)
La 7 aprilie 2026, s-a stins din viață Mircea Lucescu, la vârsta de 80 de ani. Anunțul a fost făcut de Spitalul Universitar de Urgență București, unde fostul antrenor era internat. Spitalul Universitar de Urgență București informează că decesul a fost declarat î
Academicianul Marius Andruh a fost ales președinte al Academiei Române (fișă biografică)
Academicianul Marius Andruh a fost ales, la 7 aprilie 2026, noul președinte al Academiei Române. El a întrunit, în cel de-al doilea tur de scrutin, 84 de voturi 'pentru' din cele 157 de voturi expri
DOCUMENTAR: 95 de ani de la nașterea actorului Amza Pellea (7 aprilie)
În urmă cu 95 de ani se năștea în Oltenia, la Băilești, județul Dolj, Amza Pellea, care avea să devină unul dintre cei mai mari actori de teatru și film ai României. Memorabilul Nea Mărin sau celebrele figuri din istoria României, precum Decebal sau Mihai Viteazul, sunt doar câteva dintre personajele cărora, cu mult har, le-a dat viață și care a
7 aprilie - Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (ONU)
Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (1994) este marcată la 7 aprilie. La data de 23 decembrie 2003, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția (A/RES /58/234) prin care decreta data de 7 aprilie, la care a început, în 1994, genocidul din Rwanda, drept zi internațională de reflecție asupra genocidului din Rwand
7 aprilie - Ziua mondială a sănătății (OMS)
Ziua mondială a sănătății este marcată, anual, pe 7 aprilie, iar în 2026, face apel la oamenii de pretutindeni să susțină știința. Sub tema 'Împreună pentru sănătate. Alături de știință', Ziua mondială a sănătății lansează o campanie, de un an, care va celebra puterea colaborării științifice pentru a proteja sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor și a