Astăzi am susținut declarația politică privind sărbătorirea Zilei Internaționale a Familiei, marcată anual pe 15 mai, conform rezoluției Adunării Generale a ONU dar și a Zilei Naționale a Familiei, sărbătorită în Biserica Ortodoxă Română în duminica cea mai apropiată de 15 mai, drept Duminica Familiei Creștine.

În acest context, apreciez ca oportună re-afirmarea succintă a opțiunilor sociale, culturale și legislative care definesc raporturile dintre organizarea familială și societate în România.
Din punct de vedere sociologic și legal, familia este grupul de persoane care relaționează în baza unor legături de sânge (faptul biologic al descendenței), a căsătoriei (act juridic) sau a adopției (act juridic care care produce efecte identice cu descendența naturală).

Căsătoria este un angajament reciproc luat de un bărbat și o femeie în fața autorităților publice. Prin încheierea căsătoriei, autoritatea se obligă la rândul său să acorde și să garanteze cel mai extins grad de protecție singurului fel de relație care, prin procreare, contribuie la continuitatea istorică a Națiunii și la progresul societății umane în general. Pentru aceste motive, căsătoria are un statut special în legislație și Constituție și este, totodată, o instituție specific rezervată persoanelor heterosexuale.

În România sunt recunoscute legal următoarele tipuri de familie: familia nucleară (soți căsătoriți + eventualii copii, naturali sau adoptați), familia monoparentală (un părinte + copiii săi, naturali sau adoptați), familia lărgită sau extinsă (mai multe generații care locuiesc în aceeași gospodărie), familia extinsă modificată (mai multe generații care nu se gospodăresc împreună, dar au relații apropiate), familia tulpină (unul dintre descendenți rămâne cu părinții și preia gospodăria).

Principalele funcții sociologice pe care le îndeplinește familia sunt: funcția de regulator al relațiilor (spre ex. interzicerea incestului, impunerea fidelității între soți, interzicerea recunoașterii formelor alternative relațiilor între soți); funcția de procreare: nașterea și creșterea copiilor; funcția de socializare: familia ca grup primar optim prin care individul asimilează comportamente, limbaj, modele social culturale și se integrează social; funcția psiho-afectivă: familia oferă mediul psiho-afectiv cel mai important pentru formarea și afirmarea personalității; funcția protectivă: îngrijirea și protecția de către părinți a copilului sau a părinților vârstnici de către copii; funcția de status social: oferă membrilor săi un status social recunoscut social și juridic; funcția economică: familia funcționează ca o unitate cu un buget comun propriu familiei și în multe cazuri și ca unitate producătoare (gospodării proprii, asociații/întreprinderi familiale).

Contrar acestor fapte și viziuni înrădăcinate în conștiința colectivă și morala poporului român și a popoarelor europene în general, ideologia de Stânga a ultimului secol și cu precădere a ultimelor decenii consideră că relațiile de familie se bazează pe proiecția materialist-marxistă asupra omului. Potrivit acesteia, familia ar fi un concept care se recreează permanent, un concept modelat la nivel discursiv și comunicațional de actori diferiți; pentru Stânga, familia este o opțiune care nu poate pretinde a avea caracter permanent sau exclusiv. Motorul dezvoltării sociale ar fi reprezentat de contradicția dialectică dintre doi poli, din a căror încleștare ar răsări o nouă soluție. Astfel, femeile și bărbații s-ar afla într-o permanentă competiție, iar această bătălie a polilor opuși ar duce, în cele din urmă, la egalitate.

Această fantezie conceptuală a dialecticii marxiste a făcut ca în familia contemporană totul să devină 'negociabil', iar rezultanta negocierii să ducă la o complexitate deconcertantă de forme, relații și procese care au diminuat mult rolul, importanța și influența familiei înseși în societate.

Plasate sub spectrul socio-liberalismului, politicile familiale din țările occidentale reduc, în general, ființa umană la rolul utilitarist de consumator care aduce profit și suportă costuri, în condițiile în care pentru ființa umană, fericirea și satisfacția ar fi legate numai de dimensiunea materială a existenței.

Partidul S.O.S. România respinge aceste inovații ideologice drept contrare intenției, naturii și consistenței țesăturii sociale românești și reafirmă Familia drept relația și legătura eternă între părinți și copii! Temelia Familiei este căsătoria, iar scopul Familiei este ocrotirea viitoarei generații. Din rațiuni biologice, căsătoria este o instituție ce aparține exclusiv heterosexualității.

Partidul S.O.S. România consideră că Familia constituie nucleul ansamblului social, având o structură clară și un rol bine definit, așa cum este acesta raportat la natura umană și la morala creștină dominantă în societatea românească.

Partidul S.O.S. România respinge 'parteneriatul civil'; acest tip de relație între persoane, una pur contractuală, nu poate constitui baza pentru întemeierea unei familii și nu poate guverna relațiile unei vieți de familie. Partidul S.O.S. România va combate această falsă alternativă la instituția căsătoriei, care în toate țările vest europene a fost doar primul pas înainte de legalizarea căsătoriilor între persoanele de același sex!

DEPUTAT S.O.S. ROMÂNIA Circumscripția nr. 3 - ARGEȘ
TUDOR IONESCU