Ziua mondială a alimentaţiei este sărbătorită la 16 octombrie, în fiecare an.

Deşi am făcut progrese către construirea unei lumi mai bune, prea mulţi oameni au fost lăsaţi în urmă, oameni care nu pot beneficia de dezvoltare umană, inovare sau creştere economică, potrivit FAO (www.fao.org).

De fapt, susţine FAO, milioane de oameni din întreaga lume nu îşi pot permite o dietă sănătoasă, prezentând un risc ridicat de insecuritate alimentară şi malnutriţie. Încetarea foametei nu înseamnă doar aprovizionare. Astăzi se produce suficientă hrană pentru nevoile întregii lumi. Problema este accesul la alimente nutritive şi disponibilitatea acestora, lucruri din ce în ce mai dificile, din cauza provocărilor multiple, printre care pandemia de COVID-19, conflicte, schimbări climatice, inegalităţi, preţuri în creştere şi tensiuni internaţionale. Oamenii din întreaga lume suportă efectele de domino ale acestor provocări care nu cunosc graniţe.

Foto: (c) Joeul Kouam/REUTERS 

La nivel mondial, peste 80% dintre persoanele extrem de sărace trăiesc în zone rurale şi multe se bazează pe agricultură şi resurse naturale pentru a trăi. De obicei, sunt oamenii cel mai puternic afectaţi de dezastrele naturale şi de cele provocate de om şi sunt adesea marginalizaţi din cauza sexului, originii etnice sau a statutului lor. Este o luptă pentru ei să obţină acces la formare, finanţare, inovare şi tehnologii, potrivit FAO.

* * *

Decizia de a marca Ziua mondială a alimentaţiei la 16 octombrie a fost luată în cadrul celei de-a XX-a sesiuni a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), care s-a desfăşurat la Roma, în perioada 10-28 noiembrie 1979. Data de 16 octombrie reprezintă ziua înfiinţării FAO, în 1945, la Quebec (www.fao.org). Adunarea Generală a ONU a ratificat această decizie la 5 decembrie 1980 şi a cerut guvernelor şi organizaţiilor internaţionale, naţionale şi locale să celebreze în fiecare an Ziua mondială a alimentaţiei, care a fost marcată pentru prima dată în 1981.

Scopul instituirii acestei zile este acela de a creşte gradul de conştientizare asupra problemelor alimentare ce pot apărea pe termen lung, de a promova solidaritatea naţională şi internaţională în lupta împotriva foametei, a malnutriţiei şi a sărăciei, de a încuraja o atenţie sporită asupra producţiilor agricole, de a promova un transfer de cunoştinţe, dar şi de echipamente către ţările în curs de dezvoltare, mai ales în sprijinul micilor fermieri, de a încuraja cooperarea economică şi tehnică între ţările în curs de dezvoltare în domenii precum agricultură, silvicultură, piscicultură, nutriţie şi dezvoltare rurală.

Foto: (c) ADRIAN CUBA/AGERPRES FOTO 

Ziua mondială a alimentaţiei este marcată în circa 130 de state ale lumii, iar în România a fost instituită, la aceeaşi dată, prin Legea nr. 47/2016, Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare.

Propunerea legislativă a fost iniţiată de senatorul UNPR Marian Vasiliev, acesta precizând că data propusă coincide cu Ziua mondială a alimentaţiei ("World Food Day"), declarată de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, pentru creşterea gradului de conştientizare publică a problemelor privind alimentaţia la nivel mondial şi consolidarea solidarităţii în lupta împotriva foametei, malnutriţiei şi sărăciei (site-ul cdep.ro).

Potrivit expunerii de motive a actului normativ, "studiile arată că cea mai mare parte a veniturilor cetăţenilor români este utilizată pentru cumpărarea de alimente. În acelaşi timp, România risipeşte în fiecare an, conform rapoartelor UE, o cantitate de 5 milioane de tone de alimente".

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, la 3 noiembrie 2015, denumirea iniţială de Ziua naţională a combaterii risipei alimentare fiind amendată şi votată ca Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare, pentru a avea aceeaşi conotaţie cu Ziua mondială a alimentaţiei. Camera Deputaţilor a adoptat iniţiativa legislativă la 2 martie 2016, iar la 29 martie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a legii.

Prin Legea nr. 47/2016 privind instituirea acestei zile, publicată în Monitorul Oficial al României la 1 aprilie 2016, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile neguvernamentale pot organiza manifestări şi acţiuni publice, luând în considerare culoarea galbenă drept culoare specifică a acestei zile. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, Mariana Zbora-Ciurel, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)