Săptămâna globală a alfabetizării în domeniul mass-media şi al informaţiilor reprezintă o iniţiativă lansată de UNESCO în efortul de a consolida capacităţile factorilor de decizie, pedagogilor, profesioniştilor din domeniul media şi al informării, organizaţiilor de tineret şi populaţiei dezavantajate din acest sector, să susţină statele membre în formularea strategiilor şi politicilor de educaţie în această direcţie.

Alfabetizarea în domeniul mass-media şi al informaţiilor (Media and Information Literacy - MIL) reprezintă un set de competenţe interconectate care ajută populaţia să maximizeze avantajele şi să minimizeze daunele în noile peisaje de informare, digitale şi de comunicare. Răspunsul la dezinformare şi informaţii false necesită o combinaţie de informaţii critice, mijloace media şi competenţe digitale.

UNESCO coordonează promovarea alfabetizării în domeniu, ajutând oamenii să ia decizii informate asupra participării la: construirea păcii, egalitate, libertate de exprimare, dialog, acces la informaţie şi dezvoltare durabilă. În acest sens, organizaţia facilitează accesul la o serie de resurse şi cursuri online. Între acestea, se numără documentul ''Media and Information Literate Citizens. Think Critically, Click Wisely!' (''Cetăţeni alfabetizaţi în domeniul mass-media şi al informaţiilor: Gândeşte critic, Dă click înţelept!'') - a doua ediţie a Curriculumului UNESCO de alfabetizare media şi informaţională pentru pedagogi şi elevi - anunţă www.unesco.org.

În 2021, un raport al Secretarului General al ONU, António Guterres, a reliefat 12 angajamente luate de liderii din întreaga lume. Dintre acestea, António Guterres a evidenţiat importanţa încrederii şi a solidarităţii ca fiind cheia coeziunii sociale şi a străpungerilor sociale pentru binele comun.

''Din ce în ce mai mult, oamenii îşi întorc spatele la însemnătatea încrederii şi solidarităţii între semeni - aceste valori de care avem nevoie pentru a ne reconstrui lumea şi a ne asigura un viitor mai bun, mai durabil pentru oameni şi planeta noastră'', a declarat António Guterres. Motivele pentru acest fenomen variază şi includ: dezinformarea, discursul care instigă la ură, inegalităţi, lipsa corectitudinii şi a transparenţei, inclusiv în spaţiile digitale.

Rezultatele studiului Edelman ''Trust Barometer 2022'', citat de UNESCO, au arătat că îngrijorările cu privire la informaţii false sunt la un maximum al tuturor timpurilor. În ultimii ani, încrederea în guverne şi media a scăzut progresiv, iar pierderea încrederii pune în pericol protecţia democraţiei. Mai mult, încrederea în informaţiile şi metodele ştiinţifice de cercetare este compromisă, iar această subminare a validităţii ştiinţei reprezintă un pericol grav pentru societate.

Timp de câteva decenii, un model de educaţie media şi de informare îmbrăţişat la nivel mondial a fost promovarea scepticismului faţă de informaţiile primite din presă şi de la guverne. UNESCO a militat pentru standarde internaţionale şi instrumente pentru un cadru de alfabetizare care pune în prim plan necesitatea oamenilor de a dezvolta şi înţelege indispensabilitatea mijloacelor de informare în masă libere, independente şi pluraliste. Un principiu de bază al acestei educaţii trebuie să fie cunoaşterea în ce surse de informare să ai încredere şi de ce, astfel că este imperativă dobândirea competenţelor de gândire critică.

Proiectul Trust a sugerat opt indicatori care pot ajuta la câştigarea încrederii populaţiei (Trust Indicators) destinaţi site-urilor de ştiri: Cele mai bune practici (cine finanţează site-ul, care este misiunea lui); Expertiza jurnaliştilor (detalii despre autor, domeniul de cunoştinţe); Tipul lucrării (analize, articole sponsorizate etc.); Citări şi referinţe; Metode (de ce subiectul ales a reprezentat o prioritate, cum a decurs procesul), Surse locale (cunoaştere comunităţii despre care se vorbeşte), Diversitatea vocilor (care sunt eforturile şi angajamentele făcute pentru a aduce perspective diverse); Feedback care poate produce rezultate, arată https://thetrustproject.org/.

Conform datelor publicate de UNESCO, aproximativ 60% din populaţia lumii foloseşte internetul, 85 de ţări au celebrat Săptămâna globală MIL în 2021, 24 de ţări au făcut paşi pentru dezvoltarea strategiilor şi politicilor naţionale în domeniu, 395 de organizaţii din întreaga lume s-au specializat pentru a integra în operaţiunile şi politicile lor educaţia în domeniu.

Între progresele semnificative din ultimul an în domeniul alfabetizării media se numără celebrarea Săptămânii globală MIL 2021 pentru prima dată în cadrul Naţiunilor Unite, după proclamarea în Rezoluţia Adunării Generale a ONU A/RES/75/267(2021). Tot pentru prima dată, în 2021, mai multe organizaţii interguvernamentale, precum Uniunea Africană, Liga Arabă, Dialogul de cooperare în Asia, Comisia Europeană, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Forumul Insulelor din Pacific, şi-au exprimat angajamentul privind promovarea MIL la nivel regional şi facilitarea cooperării globale între factorii de decizie. În plus, Comisia Europeană, Agenţia suedeză pentru dezvoltare şi cooperare internaţională, Ministerul pentru Afaceri Externe al Norvegiei, Ministerul pentru Afaceri Externe al Japoniei, Organizaţia Mondială Islamică pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură - ICESCO, Liga Arabă, Twitter şi Google au făcut apel la implicarea actorilor din domeniu ca parteneri pentru susţinerea programelor în domeniu. O alta premieră a reprezentat consensul reprezentanţilor interguvernamentali, din societatea civilă, social media şi presă asupra urgenţei creării unui cadru internaţional pentru companiile digitale private în promovarea MIL, decizie luată în cadrul Internet Governance Forum 2021. Şi nu în ultimul rând, reprezentanţii din domeniu au lansat un apel pentru crearea unui Fond Internaţional dedicat MIL.

Săptămâna globală MIL 2022 are ca temă ''Cultivarea încrederii: O obligaţie a alfabetizării în domeniul mass-media şi al informaţiilor'' (''Nurturing Trust: A Media and Information Literacy Imperative. Global Media and Information Literacy Week'') şi este găzduită de Nigeria. Această săptămâna va cuprinde şi a patra ediţie a Global Media and Information Literacy Youth Hackathon. UNESCO şi partenerii cheamă tineri cu vârste între 18 şi 35 de ani din întreaga lume să participe la acest acest eveniment virtual pentru a proiecta soluţii inovative la un set de provocări sociale în acord cu tema din acest an. În 2021, 85 de echipe din 45 de ţări au participat la eveniment şi au fost alese şase echipe câştigătoare. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: unesdoc.unesco.org