Şedinţa extraordinară a Consiliului Transporturi, Telecomunicaţii şi Energie (Energie) privind preţurile ridicate la energie, Declaraţiile Înaltului Reprezentant, în numele Uniunii Europene, privind "referendumurile" false ilegale ale Rusiei în regiunile Doneţk, Herson, Luhansk şi Zaporijia şi asupra daunelor aduse conductelor Nord Stream 1 şi 2, intensificarea sprijinului UE pentru protejarea apărătorilor drepturilor omului din întreaga lume, reuniunea grupului de experţi la nivel înalt pentru sporirea finanţării durabile în ţările cu venituri mici şi medii, prezentarea nominalizărilor ediţiei 2022 a Premiului Saharov al Parlamentului European, se află printre evenimentele perioadei amintite.

Consiliul European
La 30 septembrie, la Bruxelles, miniştrii Energiei din cadrul Consiliului Transporturi, Telecomunicaţii şi Energie al Uniunii Europene (UE) s-au reunit într-o şedinţă extraordinară pe tema preţurilor ridicate la energie. Miniştrii energiei din UE au ajuns la un acord politic cu privire la o propunere de regulament a Consiliului care vizează preţurile ridicate la energie. Regulamentul introduce măsuri comune pentru reducerea cererii de energie electrică şi pentru colectarea şi redistribuirea veniturilor excedentare din sectorul energetic către clienţii finali, potrivit unui comunicat de presă publicat pe https://www.consilium.europa.eu/.

"Trăim vremuri excepţionale şi lucrăm într-un mod excepţional de rapid, coordonat şi solidar pentru a forma un front unit împotriva militarizării continue a aprovizionării cu energie de către Rusia. Acordul de astăzi va aduce uşurare cetăţenilor şi companiilor europene. Statele membre vor aplatiza curba cererii de energie electrică în timpul orelor de vârf, ceea ce va avea un efect pozitiv direct asupra preţurilor. Statele membre vor redistribui profiturile excedentare din sectorul energetic către cei care se luptă să-şi plătească facturile", a declarat Jozef Síkela, ministrul ceh al industriei şi comerţului.

În ceea ce priveşte reducerea cererii de energie electrică, Consiliul a convenit asupra unui obiectiv de reducere globală voluntară de 10% a consumului brut de energie electrică şi a unui obiectiv obligatoriu de reducere de 5% a consumului de energie electrică în orele de vârf. Statele membre vor identifica 10% din orele de vârf între 1 decembrie 2022 şi 31 martie 2023, timp în care vor reduce cererea. Statele membre vor fi libere să aleagă măsurile adecvate pentru reducerea consumului pentru ambele obiective în această perioadă.

Consiliul a convenit să plafoneze veniturile de pe piaţă la 180 de euro/MWh pentru producătorii de energie electrică, inclusiv intermediarii, care utilizează aşa-numitele tehnologii infra-marginale pentru a genera energie electrică, cum ar fi sursele regenerabile, nucleare şi lignitul. Aceşti operatori au realizat câştiguri financiare surprinzător de mari în ultimele luni, fără a-şi creşte costurile operaţionale. Acest lucru se datorează rolului cărbunelui şi gazului ca surse marginale de preţuri care umflă în prezent preţul final al energiei electrice. Nivelul plafonului este conceput pentru a păstra profitabilitatea operatorilor şi pentru a evita împiedicarea investiţiilor în energii regenerabile.

Statele membre au convenit să utilizeze orice măsuri, la alegere, pentru a colecta şi redirecţiona veniturile excedentare pentru a sprijini şi proteja clienţii finali. Statele membre au introdus anumite flexibilităţi pentru a ţine seama de situaţia lor naţională şi de măsurile în vigoare la nivel naţional. Acestea includ capacitatea de a stabili un plafon mai mare al veniturilor, de a utiliza măsuri care limitează şi mai mult veniturile de pe piaţă, de a face diferenţa între tehnologii şi de a aplica limite veniturilor de pe piaţă ale altor jucători, inclusiv ale comercianţilor, printre alţii.

În situaţiile în care dependenţa netă de import a unui stat membru este egală sau mai mare de 100%, acesta trebuie să ajungă la un acord înainte de 1 decembrie 2022, pentru a împărţi în mod adecvat venitul excedentar cu statul membru exportator. Celelalte state membre sunt, de asemenea, invitate să încheie astfel de acorduri.

Statele membre au convenit să stabilească o contribuţie temporară obligatorie de solidaritate asupra profiturilor întreprinderilor active în sectoarele petrolului brut, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor. Contribuţia de solidaritate ar fi calculată pe profiturile impozabile, aşa cum sunt determinate în conformitate cu normele fiscale naţionale în anul fiscal care începe în 2022 şi/sau în 2023, care depăşesc o creştere cu 20% a profitului impozabil mediu anual începând cu 2018. Contribuţia de solidaritate se va aplica suplimentar la impozitele şi taxele obişnuite aplicabile în statele membre.

Statele membre pot păstra măsuri naţionale echivalente cu taxa de solidaritate, cu condiţia ca acestea să fie compatibile cu obiectivele regulamentului şi să genereze venituri cel puţin comparabile.

Statele membre vor folosi veniturile din contribuţia de solidaritate pentru a oferi sprijin financiar gospodăriilor şi companiilor şi pentru a atenua efectele preţurilor ridicate ale energiei electrice cu amănuntul.

Consiliul a convenit că statele membre ar putea stabili temporar un preţ pentru furnizarea de energie electrică întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru a sprijini în continuare IMM-urile care se confruntă cu preţurile ridicate ale energiei. Statele membre au convenit, de asemenea, că pot stabili, în mod excepţional şi temporar, un preţ pentru furnizarea de energie electrică sub cost.

Măsurile convenite sunt temporare şi extraordinare. Acestea se vor aplica de la 1 decembrie 2022 până la 31 decembrie 2023. Obiectivele de reducere a consumului de energie se vor aplica până la 31 martie 2023. Plafonul obligatoriu al veniturilor de pe piaţă se aplică până la 30 iunie 2023. Statele membre au introdus scutiri specifice pentru Cipru şi Malta.

Uniunea Europeană a condamnat, la 28 septembrie, în termenii cei mai fermi "referendumurile" false ilegale desfăşurate în părţi din regiunile Doneţk, Herson, Luhansk şi Zaporijia din Ucraina, ocupate în prezent parţial de Rusia. "UE nu recunoaşte şi nu va recunoaşte niciodată aceste "referendumuri" ilegale şi rezultatele lor falsificate şi nici vreo decizie luată pe baza acestui rezultat şi îndeamnă toţi membrii Organizaţiei Naţiunilor Unite să facă acelaşi lucru. Prin organizarea acestor "referendumuri" false ilegale, Rusia urmăreşte să schimbe cu forţa frontierele recunoscute la nivel internaţional ale Ucrainei, ceea ce constituie o încălcare clară şi gravă a Cartei ONU. Rezultatul acestora este nul şi neavenit şi nu poate produce niciun efect juridic", a declarat Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell. "Toţi cei responsabili vor fi traşi la răspundere şi vor fi impuse sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei", a subliniat şeful diplomaţiei europene, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Totodată, într-o altă declaraţie a Înaltului Reprezentant, Uniunea Europeană îşi arată profunda îngrijorare faţă de daunele aduse conductelor Nord Stream 1 şi 2, care au dus la scurgeri în apele internaţionale ale Mării Baltice. "Preocupările legate de siguranţă şi de mediu reprezintă o prioritate absolută. Aceste incidente nu sunt o coincidenţă şi ne afectează pe toţi. Toate informaţiile disponibile indică faptul că aceste scurgeri sunt rezultatul unui act deliberat. Vom sprijini orice investigaţie menită să clarifice pe deplin ce s-a întâmplat şi de ce şi vom lua măsuri suplimentare pentru a ne spori rezilienţa în ceea ce priveşte securitatea energetică. Orice perturbare deliberată a infrastructurii energetice europene este absolut inacceptabilă şi va primi un răspuns solid şi unit." se arată pe site-ul oficial al Consiliului European.

Comisia Europeană
Grupul de experţi la nivel înalt privind sporirea finanţării durabile în ţările cu venituri mici şi medii s-a întrunit la Bruxelles, la 27 septembrie, pentru prima dată, demarând procesul de reflecţie cu privire la provocările şi oportunităţile aferente finanţării durabile în ţările partenere, pentru a-i oferi recomandări Comisiei cu privire la modalităţile de sporire a finanţării din partea sectorului privat. Într-un moment în care multiplele crize globale au un impact puternic asupra economiei mondiale, anulând anii în care s-au obţinut progrese către atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, sprijinirea ţărilor partenere în accesarea finanţării pentru proiectele lor de infrastructură durabilă este esenţială pentru o redresare globală, în conformitate cu strategia "Global Gateway", potrivit https://ec.europa.eu/.

Sarcina acestui grup este de a identifica în următoarele nouă luni modul în care Comisia Europeană ar putea, în cadrul unei abordări de tip "Echipa Europa", să contribuie la obţinerea finanţării necesare din partea sectorului privat pentru investiţiile masive de care este nevoie pentru a face faţă celor mai presante provocări globale şi pentru a asigura dezvoltarea durabilă. Recomandările, prevăzute a fi prezentate pe la mijlocul anului 2023, vor sta la baza unei strategii cuprinzătoare a Comisiei de sporire a finanţării durabile pentru ţările cu venituri mici şi medii. Strategia va fi esenţială pentru reducerea deficitului de investiţii în ţările partenere şi pentru implementarea strategiei UE "Global Gateway".

În contextul actual global, în care ameninţările la adresa drepturilor omului s-au intensificat tot mai mult, comisarul Jutta Urpilainen a semnat la 29 septembrie, în prezenţa organizaţiilor societăţii civile şi a apărătorilor drepturilor omului, un angajament prin care noua etapă a Mecanismului UE pentru apărătorii drepturilor omului va beneficia de o creştere substanţială, ajungând astfel la 30 de milioane euro pentru perioada 2022-2027. Se reconfirmă astfel sprijinul ferm al Uniunii Europene în favoarea drepturilor omului, a libertăţilor fundamentale şi a democraţiei, precum şi a apărătorilor acestora din întreaga lume. Mecanismul UE pentru apărătorii drepturilor omului este un program esenţial al UE care îi sprijină pe apărătorii drepturilor omului din întreaga lume, fiind una dintre priorităţile de acţiune ale programului Europa globală pentru drepturile omului şi democraţie, cu fonduri în valoare de 1,5 miliarde euro. Mecanismul este gestionat de ProtectDefenders.eu, un consorţiu format din 12 ONG-uri din domeniul drepturilor omului.

La 28 septembrie, Comisia Europeană a invitat statele membre să îşi modernizeze sistemele de venit minim, ca parte a angajamentului constant de a reduce sărăcia şi excluziunea socială în Europa. Propunerea va contribui la atingerea obiectivelor sociale ale UE pentru 2030 legate de reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune cu cel puţin 15 milioane, astfel cum se prevede în Planul de acţiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. Totodată, ea va ajuta statele membre să atingă obiectivul ca cel puţin 78 % din populaţia cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani să aibă un loc de muncă, potrivit https://ec.europa.eu/.

Venitul minim reprezintă plăţi în numerar, care vin în ajutorul gospodăriilor unde acest sprijin este necesar, pentru a reduce decalajul în materie de venit până la un anumit nivel, pentru a plăti facturile şi pentru a avea o viaţă demnă. Acest sprijin este deosebit de important în perioade de recesiune economică, deoarece contribuie la atenuarea scăderii veniturilor gospodăriilor din care fac parte persoanele cu cea mai mare nevoie de ajutor, contribuind astfel la o creştere durabilă şi favorabilă incluziunii. Plăţile sunt, în general, completate de prestaţii în natură care oferă acces la servicii şi de stimulente specifice pentru accesul pe piaţa forţei de muncă. Astfel, sistemele de venit minim nu sunt un instrument pasiv, ci acţionează ca o rampă de lansare pentru îmbunătăţirea perspectivelor în materie de incluziune şi de ocupare a forţei de muncă. Sistemele de venit minim bine concepute asigură un echilibru între reducerea sărăciei, stimularea muncii şi menţinerea unor costuri bugetare sustenabile.

Avantajele sociale şi economice ale plaselor de siguranţă socială adecvate şi specifice au devenit şi mai importante în timpul aplicării măsurilor de izolare în contextul pandemiei de COVID-19. Venitul minim adecvat este foarte relevant în contextul actual al creşterii preţurilor la energie şi al inflaţiei ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, deoarece măsurile privind veniturile pot fi direcţionate în mod specific către grupurile vulnerabile.

Parlamentul European
Nominalizările ediţiei 2022 a Premiului Saharov al Parlamentului European pentru libertate de gândire au fost prezentate la Bruxelles, la 26 septembrie, în cursul unei reuniuni a comisiilor pentru afaceri externe şi pentru dezvoltare, precum şi a sub-comisiei pentru drepturile omului. Nominalizările pot fi făcute de grupuri politice sau de grupuri de cel puţin 40 de eurodeputaţi. Nominalizările din acest an sunt: curajosul popor ucrainean reprezentat de preşedintele Volodimir Zelenski (nominalizat de PPE); poporul ucrainean (nominalizat de S&D şi de Renew Europe); Sônia Guajajara (nominalizată de Verzi/ALE); preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski (nominalizat de ECR); Comisia Adevărului din Columbia (nominalizată de Stânga); Shireen Abu Akleh (nominalizat de Grace O'Sullivan şi alţi 42 de eurodeputaţi); Julian Assange (nominalizat de Sabrina Pignedoli şi alţi 40 de eurodeputaţi).

În fiecare an, Parlamentul acordă Premiul Saharov pentru a onora personalităţi şi organizaţii excepţionale care apără drepturile omului şi libertăţile fundamentale. În 2021, premiul a fost acordat liderului opoziţiei ruse, Alexei Navalnîi, pentru lupta acestuia contra corupţiei şi abuzurilor Kremlinului împotriva drepturilor omului, potrivit https://www.europarl.europa.eu/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru,editor online: Ady Ivaşcu)