Reducerea pierderilor şi a risipei de alimente reduce sărăcia şi foamea şi contribuie la demersul de gestionare a schimbărilor climatice. În ceea ce priveşte schimbările climatice, daunele vor fi reduse ţinând cont de faptul că în zilele noastre pierderile şi risipa de alimente sunt responsabile pentru aproximativ 7% din emisiile globale de gaze cu efect de seră (GES) şi aproape 30% din terenurile agricole ale lumii sunt în prezent ocupate pentru producerea alimentelor, care în fond nu sunt consumate.

În 2019, cea de-a 74-a Adunare Generală a Naţiunilor Unite a desemnat ziua de 29 septembrie drept Ziua internaţională a conştientizării pierderii şi risipei de alimente (Rezoluţia A/RES/74/209), recunoscând rolul fundamental pe care producţia alimentară durabilă îl joacă în promovarea alimentelor, securitate şi nutriţie, potrivit www.un.org.

Andorra şi San Marino au jucat un rol cheie în propunerea privind marcarea Zilei internaţionale de conştientizare a pierderii şi risipei de alimente (FLW). Această zi oferă şi o bună oportunitate de reducere a pierderilor şi a risipei alimentare şi a modului în care acest demers poate contribui la dezvoltarea durabilă.

Având în vedere creşterea populaţiei lumii, Naţiunile Unite văd o nevoie urgentă de gestionare a cantităţilor mari de alimente pierdute şi risipite pe tot globul, subliniind riscurile implicate pentru schimbările climatice, durabilitatea agriculturii, mijloacele de existenţă ale oamenilor şi aprovizionarea cu alimente. Reducerea pierderilor şi risipei de alimente este, de asemenea, menţionată în Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, şi în obiectivul 12.3, care solicită reducerea la jumătate a risipei alimentare globale pe cap de locuitor privind comerţul cu amănuntul şi pentru fiecare consumator, precum şi reducerea pierderilor de alimente de-a lungul procesului de producţie şi în etapa aprovizionării, potrivit www.un.org.

FAO şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Mediu, agenţii de conducere implicaţi în facilitarea respectării Zilei evaluează progresul privind atingerea obiectivelor asumate. FAO conduce eforturile legate de Indicele Pierderilor de Alimente şi oferă îndrumări pentru intervenţiile de politică, prezentând un argument economic şi de afaceri cu stimulente pentru profit pentru a reduce pierderile şi risipa de alimente şi apoi extinde şi mai mult această raţiune pentru a aborda preocupările legate de insecuritatea alimentară. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Mediu, responsabilă de Indexul Risipei Alimentare (FWI), se angajează să accelereze acţiunile prin programul de activităţi pentru Sisteme Alimentare Durabile, care urmăreşte creşterea gradului de conştientizare şi catalizarea acţiunilor la nivel local, regional şi internaţional.

Reducerea pierderilor şi a risipei de alimente este esenţială într-o lume în care numărul persoanelor afectate de foame a crescut lent din 2014, iar tone şi tone de alimente comestibile se pierd şi/sau se irosesc în fiecare zi. La nivel global, aproximativ 14% din alimentele produse se pierd între etapele de recoltare şi vânzarea cu amănuntul, existând estimări potrivit cărora 17% din producţia globală totală de alimente este risipită (11% în gospodării, 5% în serviciile alimentare şi 2% în comerţul cu amănuntul), aminteşte sursa citată.

Ziua internaţională de conştientizare a pierderii şi risipei de alimente reprezintă o nouă ocazie pentru a implica activ publicul (autorităţile naţionale sau locale) şi sectorul privat (întreprinderi şi persoane) pentru a prioritiza acţiunile şi pentru a merge mai departe cu inovarea pentru a reduce pierderile şi risipa de alimente, spre refacerea şi reconstrucţia sistemelor alimentare mai bune şi rezistente.

Pierderile şi risipa de alimente subminează sustenabilitatea sistemelor alimentare. Când alimentele sunt pierdute sau irosite, resursele care au fost folosite pentru a produce aceste alimente - inclusiv apă, pământ, energie, muncă şi capital - se irosesc. În plus, eliminarea pierderilor de alimente şi a deşeurilor în gropile de gunoi, determină emisii de gaze cu efect de seră, contribuind la schimbările climatice. Pierderile şi risipa de alimente pot avea şi un impact negativ asupra siguranţei alimentare şi a disponibilităţii alimentelor şi pot contribui la creşterea costurilor alimentelor, potrivit www.un.org.

Pentru ca sistemele alimentare să fie rezistente precum şi durabile este nevoie de o concentrare în ce priveşte adoptarea unor abordări integrate menite să reducă pierderile şi risipa de alimente. Sunt necesare acţiuni la nivel global şi local pentru a maximiza utilizarea alimentelor produse. Introducerea de tehnologii, soluţii inovatoare (inclusiv platforme de comerţ electronic pentru publicitate, sisteme mobile retractabile de procesare a alimentelor), noi moduri de lucru şi bune practici pentru a gestiona calitatea alimentelor şi pentru a reduce pierderile şi risipa de alimente sunt esenţiale pentru implementarea acestei schimbări transformatoare. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: (c) Ministry of Environment/Twitter