logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

DOCUMENTAR: Artista Dida Drăgan împlineşte 75 de ani (14 septembrie)

Imagine din galeria Agerpres

Artista Dida Drăgan s-a născut la 14 septembrie 1947, la Găeşti, judeţul Dâmboviţa. A absolvit Şcoala Populară de Artă din Bucureşti şi cursul de perfecţionare pentru solişti vocali de muzică uşoară, la clasa reputatei profesoare Florica Orăscu. Aici i-a avut colegi pe Aura Urziceanu, Angela Similea, Mirabela Dauer, Olimpia Panciu, Ioan Luchian Mihalea, Mihai Constantinescu, iar profesor corepetitor a fost compozitorul Marius Ţeicu.

Debutul Didei Drăgan a avut loc în 1971, când a participat la concursul de interpretare Bucureşti '71, obţinând premiul I, cu piesa "Vechiul pian" de Vasile V. Vasilache. În acelaşi an, a debutat şi în Germania, după ce se întâlnise în România cu compozitorul Manfred Nichthke, care a ascultat o înregistrare cu Dida şi i-a plăcut. Apoi i-a trimis din Germania o piesă compusă de Ghert Welkhich, pe care a orchestrat-o Petre Magdin, şi cu care Dida Drăgan a participat la concursul de la Halle, unde a urcat pe aceeaşi scenă cu nume mari ale muzicii internaţionale: Karel Gott, Helena Vondrachkova, Alla Pugaciova, Marila Radovicz, Joseph Laufer, Frank Schobel. A cântat piesa ''Să nu-mi spui c-a trecut'', cu care a avut succes şi ulterior a câştigat 20 de medalii de aur la diferite concursuri.

 

 

Dida Drăgan la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară ”Mamaia - 1996”.

 

Foto: (c) AUREL VÂRLAN/Arhiva istorică AGERPRES

 


Anul următor, la Festivalul de la Mamaia, a obţinut locul I la secţiunea Interpretare, potrivit volumului ''Meridianele cântecului'' de Daniela Caraman Fotea, apărut la Editura Muzicală. Stilul său de interpretare şi timbrul special au făcut-o să fie numită ''vocea de flacără'' a muzicii româneşti.

Tot în 1972 a făcut parte din echipa care a obţinut Premiul special ''Cupa intercontinentală" la Knokke (Belgia). Doi ani mai târziu, la Dresda, a obţinut premiul pentru cel mai bun solist al festivalului şi premiul al III-lea pentru interpretarea piesei ''Ca-n poveste'' de Petre Magdin. Tot în R.D. Germană, Dida Drăgan a participat la peste 15 emisiuni ''Schlager Studio". A înregistrat pentru casele de discuri Electrecord (discuri personale LP în 1986 şi 1988), Balkanton (Bulgaria) şi Amiga (R.D. Germană).

A efectuat numeroase turnee în ţară şi peste hotare: Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, URSS, Germania, Belgia, Danemarca, Japonia. La Tokyo, a fost finalistă la Festivalul Internaţional al Cântecului cu piesa ''Sămânţa nemuririi'' de Radu Şerban.

 


În 1985, la Festivalul de la Mamaia, a obţinut trofeul la secţiunea Creaţie cu piesa "Leagănul meu" de Horia Moculescu. A colaborat cu mulţi compozitori - Liviu Tudan, Petre Magdin, Anton Şuteu, Adrian Ordean, Florin Ochescu, dar şi cu trupe ca Mondial, Romanticii, Roata, Sfinx, Monolit, Roşu şi Negru.

 

 

 

 

În 1993 a participat la preselecţia Eurovision alături de trupa Compact, cu piesa ''Nu pleca'', compusă de Adrian Ordean.

 


Între melodiile de succes ale artistei se numără: ''Până-n cea din urmă zi" (Edmond Deda); ''Iubesc primăvara" (Dan Ştefănică); ''Visata mea iubire", ''Planete'', ''Soarele zărilor" (Marius Ţeicu); ''Atunci" (Mişu Iancu); ''Anilor'', ''Voi, anotimpuri'', ''Necuprins şi cuprins'', ''Soare şi flori", "Trepte de lumină'', ''De ce taci?", ''Străinul", ''Chemarea anilor", ''Drumul", ''Glas de păduri", ''Semn de întrebare", ''Un fir de iarbă", ''Cer de baladă" (Petre Magdin); ''Să ocrotim copacii înfloriţi", ''Să nu lovim nicicând un porumbel", ''Deschideţi poarta soarelui'', "Voi, oameni de mâine", "Da, recunosc", ''Drumul iubirii'' (Anton Şuteu); "Dac-ai să vii", ''O lacrimă de stea'', ''Poveste fără final'', ''Cu îngeri a nins", "Nici chip, nici nume" (Liviu Tudan); ''Cer şi pământ", ''N-am să te-ntorc din drum'', "Nu vreau să te iert", ''Zilele ce trec prin mine", ''Drumul meu", "Ştiu că vei pleca", "Ai să mă pierzi" (Adrian Ordean); "Iertare", "Legământ", "Aur pe stradă", "Ochii ploii", "Cine crede în minuni?" (Florin Ochescu).

 


Alţi compozitori cu care a colaborat: ''Reaprindeţi candela'' (Ion Aldea Teodorovici), "Viaţa unui vis" (Sorin Chifiriuc), "Seara unui vis" (Dani Constantin), "Arde şi doare" (Dragoş Docan), ''Stau pe o margine de lună'' (Adrian Enescu), "Corabie plutitoare, Pământul" (Cornel Fugaru), ''Să mă iubeşti!'' (Mihai Pocorschi).

 

 

 

 


A cunoscut succesul şi cu interpretări ale unor piese celebre din repertoriul unor trupe sau solişti internaţionali - "Nu te mint" (Free), "Întrebare" (John Lennon), "Dacă pleci acum" (Ray Charles), "Clipele" (Fogerty), "Ca-ntr-un vis" (Heart), "Cu tine" (Smokie), "Iubirea noastră" (Frank Sinatra), "Născută sunt să cânt" (Spandau Ballet), "O clipă cât o viaţă" (Tina Turner), "Rug aprins" (Heart), "Singurătate" (Heart), "Te caut iar" (Heart), "Unde ai plecat?" (Whitesnake).

 

 

 

 

 

 

În 2003, a primit, în cadrul Festivalului de la Mamaia, Diploma de Excelenţă pentru întreaga activitate din partea Consiliului Judeţean Constanţa.

 

 

Dida Drăgan la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară ”Mamaia - 1996”.

 

Foto: (c) AUREL VÂRLAN/Arhiva istorică AGERPRES

 


 

 

Dida Drăgan la "Sărbătoarea Porţilor Deschise-TVR", Bucureşti, 16 aprilie 1998. 

 

Foto: (c) MIHAI ŢĂPLIGĂ/Arhiva istorică AGERPRES

 


 

 


 

 

Între albumele lansate de artistă se numără ''Dida Drăgan'' (1984), ''Deschideţi poarta soarelui'' (1987), ''O lacrimă de stea'' (1997), ''Pentru buni şi pentru răi'' (2001), ''Mi-e dor de ochii tăi'' (2002).

De o bună perioadă de timp, Dida Drăgan colaborează cu casa de discuri OVO Music a lui Ovidiu Komornyik. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Vlad Ruşeanu, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

 

***Explicaţie foto din deschidere: Dida Drăgan în concert, Bucureşti, 1996. 

Afisari: 658

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Documentare 13-08-2026 10:00

FRAGMENT DE ISTORIE: 65 de ani de la începutul construirii zidului Berlinului (13 august)

Zidul Berlinului a reprezentat simbolul cel mai important al istoriei războiului rece, perioada de confruntare a celor două blocuri, Uniunea Sovietică și Occident, după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Împărțirea Berlinului a evidențiat sferele de influență trasate după război între cele două blocuri. Sectoarele Berlinului au fos

Documentare 13-08-2026 09:00

13 august - Ziua internațională a stângacilor

Ziua internațională a stângacilor este o sărbătoare globală dedicată creșterii gradului de conștientizare cu privire la provocările și experiențele unice ale stângacilor. Această zi evidențiază creativitatea, adaptabilitatea și caracterul distinctiv al stângacilor, care reprezintă aproximativ 10% din populația lumii. Este, de asemenea, o oportunitate de a p

Documentare 13-08-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 13 august

Ortodoxe Odovania Schimbării la Față a Domnului; Mutarea moaștelor Sf. Cuv. Maxim Mărturisitorul; Sf. Cuv. Dorotei și Dositei Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. Maxim Mărturisitorul la Constantinopol Romano-catolice Ss. Ponțian, pp. m. și Hipolit, pr. m.; Ioan Berc

Documentare 13-08-2026 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 august

Este a 225-a zi a anului 2026. Au mai rămas 140 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 16 m și apune la 20 h 24 m. Luna răsare la 06 h 51 și apune la 20 h 49 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 12-08-2026 11:00

DOCUMENTAR: Fostul tenismen Pete Sampras împlinește 55 de ani (12 august)

Pete Sampras, considerat unul dintre cei mai mari jucători din toate timpurile, a dominat tenisul masculin în anii 1990 și la începutul anilor 2000 cu jocul său puternic de serviciu și voleu. Poreclit 'Pistol Pete', a câștigat 14 titluri de Grand Slam, din care șapte titluri la Wimbledon, cinci la US Open și două la Australian Open. &

Documentare 12-08-2026 08:00

12 august - Ziua internațională a tineretului (ONU)

Ziua internațională a tineretului este marcată în fiecare an la 12 august, aducând problemele tineretului în atenția comunității internaționale și celebrând potențialul tinerilor ca parteneri în societatea globală de astăzi, potrivit https://www.un.org. Propunerea marcării unei astf

Documentare 12-08-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 12 august

Ortodoxe Sf. Mc. Fotie și Anichit Greco-catolice Sf. m. Fotie și Anicet Romano-catolice Sf. Ioana Francisca de Chantal, călug. Sfinții Mucenici Fotie și Anichit sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 12 august.

Documentare 12-08-2026 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 12 august

Este a 224-a zi a anului 2026. Au mai rămas 141 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 26 m. Luna răsare la 05 h 30 și apune la 20 h 24 m. Lună nouă la 20 h 37 m. Eclipsă de Soare vizibilă în România doar ca eclipsă parțială și numai în regiunile d

Documentare 11-08-2026 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul de film documentar Patricio Guzman

Regizorul Patricio Guzman Lozanes este unul dintre cei mai importanți documentariști din istoria cinematografiei latino-americane și mondiale. Opera sa, întinsă pe mai bine de șase decenii, reprezintă o cronică neîntreruptă a memoriei, a traumei istorice și a luptei pentru dreptate în Chile. S-a născut la 11 august 1941, în Santiago de

Documentare 11-08-2026 10:00

11 august - Ziua mondială a instrumentului muzical steelpan (ONU)

'Steelpan' (cunoscut și sub numele de 'pan' sau 'steel drum') este un instrument muzical originar din Trinidad și Tobago. Se utilizează folosind o pereche de bețe drepte cu vârf de cauciuc. Steelpan a apărut din grupurile de percuție de carnaval din Trinidad și Tobago de la începutul secolului al XX-lea, notează site-ul ONU,

Documentare 11-08-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 11 august

Ortodoxe Sf. Ier. Nifon, patriarhul Constantinopolului; Sf. Mare Mc. Evplu, arhidiaconul Greco-catolice Sf. m. Euplu; Sf. Clara de Assisi Romano-catolice Ss. Clara, fc.; Suzana, m. Sfântul Nifon, patriarh al Constantinopolului, este pomenit &icir

Documentare 11-08-2026 05:32

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 august

Este a 223-a zi a anului 2026. Au mai rămas 142 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 14 m și apune la 20 h 27 m. Luna răsare la 04 h 07 și apune la 19 h 55 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 10-08-2026 09:00

FRAGMENT DE ISTORIE: Primul omnibus a circulat la Nantes (10 august 1826)

La Nantes, în Franța, omul de afaceri și pionierul transportului public Stanislas Baudry (1777-1830) a deschis prima linie de omnibus la 10 august 1826, potrivit https://www.1-jour.fr/. Cele două trăsuri trase de cai, fiecare cu o capacitate de 16 persoane, ofereau servicii gratuite între centrul

Documentare 10-08-2026 09:00

FRAGMENT DE ISTORIE: 180 de ani de la fondarea Institutului Smithsonian (10 august)

La 10 august 1846 a fost creat, în baza unui document al Congresului american, semnat de președintele James K. Polk (1845-1849), Institutul Smithsonian - cel mai mare complex muzeal, educațional și de cercetare din lume, cuprinzând 21 de muzee, 14 centre educaționale și de cercetare, precum și Grădina Zoologică Națională, conform

Documentare 10-08-2026 03:15

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 10 august

Ortodoxe Sf. Mc. Laurențiu (arhidiaconul); Sf. Sfințit Mc. Xist, episcopul Romei; Sf. Mc. Ipolit Duminica a 9-a după Rusalii Greco-catolice Sf. arhidiac. m. Laurențiu Romano-catolice Sf. Laurențiu, diacon m. Sfântul Mucenic Laurențiu este p