DOCUMENTAR: Artista Dida Drăgan împlineşte 75 de ani (14 septembrie)
Artista Dida Drăgan s-a născut la 14 septembrie 1947, la Găeşti, judeţul Dâmboviţa. A absolvit Şcoala Populară de Artă din Bucureşti şi cursul de perfecţionare pentru solişti vocali de muzică uşoară, la clasa reputatei profesoare Florica Orăscu. Aici i-a avut colegi pe Aura Urziceanu, Angela Similea, Mirabela Dauer, Olimpia Panciu, Ioan Luchian Mihalea, Mihai Constantinescu, iar profesor corepetitor a fost compozitorul Marius Ţeicu.
Debutul Didei Drăgan a avut loc în 1971, când a participat la concursul de interpretare Bucureşti '71, obţinând premiul I, cu piesa "Vechiul pian" de Vasile V. Vasilache. În acelaşi an, a debutat şi în Germania, după ce se întâlnise în România cu compozitorul Manfred Nichthke, care a ascultat o înregistrare cu Dida şi i-a plăcut. Apoi i-a trimis din Germania o piesă compusă de Ghert Welkhich, pe care a orchestrat-o Petre Magdin, şi cu care Dida Drăgan a participat la concursul de la Halle, unde a urcat pe aceeaşi scenă cu nume mari ale muzicii internaţionale: Karel Gott, Helena Vondrachkova, Alla Pugaciova, Marila Radovicz, Joseph Laufer, Frank Schobel. A cântat piesa ''Să nu-mi spui c-a trecut'', cu care a avut succes şi ulterior a câştigat 20 de medalii de aur la diferite concursuri.

Dida Drăgan la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară ”Mamaia - 1996”.
Foto: (c) AUREL VÂRLAN/Arhiva istorică AGERPRES
Anul următor, la Festivalul de la Mamaia, a obţinut locul I la secţiunea Interpretare, potrivit volumului ''Meridianele cântecului'' de Daniela Caraman Fotea, apărut la Editura Muzicală. Stilul său de interpretare şi timbrul special au făcut-o să fie numită ''vocea de flacără'' a muzicii româneşti.
Tot în 1972 a făcut parte din echipa care a obţinut Premiul special ''Cupa intercontinentală" la Knokke (Belgia). Doi ani mai târziu, la Dresda, a obţinut premiul pentru cel mai bun solist al festivalului şi premiul al III-lea pentru interpretarea piesei ''Ca-n poveste'' de Petre Magdin. Tot în R.D. Germană, Dida Drăgan a participat la peste 15 emisiuni ''Schlager Studio". A înregistrat pentru casele de discuri Electrecord (discuri personale LP în 1986 şi 1988), Balkanton (Bulgaria) şi Amiga (R.D. Germană).
A efectuat numeroase turnee în ţară şi peste hotare: Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, URSS, Germania, Belgia, Danemarca, Japonia. La Tokyo, a fost finalistă la Festivalul Internaţional al Cântecului cu piesa ''Sămânţa nemuririi'' de Radu Şerban.
În 1985, la Festivalul de la Mamaia, a obţinut trofeul la secţiunea Creaţie cu piesa "Leagănul meu" de Horia Moculescu. A colaborat cu mulţi compozitori - Liviu Tudan, Petre Magdin, Anton Şuteu, Adrian Ordean, Florin Ochescu, dar şi cu trupe ca Mondial, Romanticii, Roata, Sfinx, Monolit, Roşu şi Negru.
În 1993 a participat la preselecţia Eurovision alături de trupa Compact, cu piesa ''Nu pleca'', compusă de Adrian Ordean.
Între melodiile de succes ale artistei se numără: ''Până-n cea din urmă zi" (Edmond Deda); ''Iubesc primăvara" (Dan Ştefănică); ''Visata mea iubire", ''Planete'', ''Soarele zărilor" (Marius Ţeicu); ''Atunci" (Mişu Iancu); ''Anilor'', ''Voi, anotimpuri'', ''Necuprins şi cuprins'', ''Soare şi flori", "Trepte de lumină'', ''De ce taci?", ''Străinul", ''Chemarea anilor", ''Drumul", ''Glas de păduri", ''Semn de întrebare", ''Un fir de iarbă", ''Cer de baladă" (Petre Magdin); ''Să ocrotim copacii înfloriţi", ''Să nu lovim nicicând un porumbel", ''Deschideţi poarta soarelui'', "Voi, oameni de mâine", "Da, recunosc", ''Drumul iubirii'' (Anton Şuteu); "Dac-ai să vii", ''O lacrimă de stea'', ''Poveste fără final'', ''Cu îngeri a nins", "Nici chip, nici nume" (Liviu Tudan); ''Cer şi pământ", ''N-am să te-ntorc din drum'', "Nu vreau să te iert", ''Zilele ce trec prin mine", ''Drumul meu", "Ştiu că vei pleca", "Ai să mă pierzi" (Adrian Ordean); "Iertare", "Legământ", "Aur pe stradă", "Ochii ploii", "Cine crede în minuni?" (Florin Ochescu).
Alţi compozitori cu care a colaborat: ''Reaprindeţi candela'' (Ion Aldea Teodorovici), "Viaţa unui vis" (Sorin Chifiriuc), "Seara unui vis" (Dani Constantin), "Arde şi doare" (Dragoş Docan), ''Stau pe o margine de lună'' (Adrian Enescu), "Corabie plutitoare, Pământul" (Cornel Fugaru), ''Să mă iubeşti!'' (Mihai Pocorschi).
A cunoscut succesul şi cu interpretări ale unor piese celebre din repertoriul unor trupe sau solişti internaţionali - "Nu te mint" (Free), "Întrebare" (John Lennon), "Dacă pleci acum" (Ray Charles), "Clipele" (Fogerty), "Ca-ntr-un vis" (Heart), "Cu tine" (Smokie), "Iubirea noastră" (Frank Sinatra), "Născută sunt să cânt" (Spandau Ballet), "O clipă cât o viaţă" (Tina Turner), "Rug aprins" (Heart), "Singurătate" (Heart), "Te caut iar" (Heart), "Unde ai plecat?" (Whitesnake).
În 2003, a primit, în cadrul Festivalului de la Mamaia, Diploma de Excelenţă pentru întreaga activitate din partea Consiliului Judeţean Constanţa.

Dida Drăgan la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară ”Mamaia - 1996”.
Foto: (c) AUREL VÂRLAN/Arhiva istorică AGERPRES
.jpg)
Dida Drăgan la "Sărbătoarea Porţilor Deschise-TVR", Bucureşti, 16 aprilie 1998.
Foto: (c) MIHAI ŢĂPLIGĂ/Arhiva istorică AGERPRES
Între albumele lansate de artistă se numără ''Dida Drăgan'' (1984), ''Deschideţi poarta soarelui'' (1987), ''O lacrimă de stea'' (1997), ''Pentru buni şi pentru răi'' (2001), ''Mi-e dor de ochii tăi'' (2002).
De o bună perioadă de timp, Dida Drăgan colaborează cu casa de discuri OVO Music a lui Ovidiu Komornyik. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Vlad Ruşeanu, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)
***Explicaţie foto din deschidere: Dida Drăgan în concert, Bucureşti, 1996.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Discuții între președinte și partidele 'pro-europene' privind implementarea unor programe majore pentru România
Președintele Nicușor Dan are, la 27 aprilie, o întrevedere cu liderii partidelor și formațiunilor politice parlamentare 'pro-europene' privind implementarea programelor majore pentru Româ
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 27 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Simeon, rudenia Domnului, episcopul Ierusalimului Greco-catolice Sf. ep. m. Simeon, rudenia Domnului Romano-catolice Sf. Zita, fc. Sfântul Apostol Simeon este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 27 aprilie. Sfântul Simeon a fost fiul
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 aprilie
Este a 117-a zi a anului 2026. Au mai rămas 248 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 13 m și apune la 20 h 15 m. Luna răsare la 16 h 01 m și apune la 04 h 16 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Virgil Andriescu
Actorul Virgil Andriescu a rămas în inima publicului drept unul dintre cei mai apreciați artiști ai teatrului românesc, remarcându-se, printre altele, în rolul Cain din 'Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă' de Horia Lovinescu și în rolul titular din 'Macbeth' de William Shakespeare. S-a născut la
DOCUMENTAR: Actrița Adriana Trandafir împlinește 70 de ani (26 aprilie)
Actrița Adriana Trandafir, cu o carieră de peste 40 de ani, este cunoscută publicului pentru energia ei debordantă, în roluri memorabile atât pe scenă cât și pe marele și micul ecran. S-a născut la 26 aprilie 1956. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1979, Facultatea de Teatru, secția actorie, la c
26 aprilie - Ziua mondială a proprietății intelectuale (ONU)
La 26 aprilie este marcată Ziua mondială a proprietății intelectuale. Celebrarea acestei zile are rolul de a aduce în atenția publică importanța inovației și creativității în folosul comunității, potrivit www.wipo.int. Proprietatea intelectuală recunoaște dreptul asupra unei anumite i
26 aprilie - Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (ONU)
În 2026 se împlinesc 40 de ani de la dezastrul centralei nucleare de la Cernobîl. Accidentul din 26 aprilie 1986 a provocat cea mai mare eliberare radioactivă necontrolată în mediu, înregistrată vreodată pentru orice operațiune civilă. Cantități mari de substanțe radioactive au fost eliberate în aer timp de aproximativ 10 zile. Acest lucru
Cernobîl40/ 40 de ani de la tragicul accident de la centrala nucleară de la Cernobîl (26 aprilie)
Accidentul nuclear de la Cernobîl din 26 aprilie 1986 a fost cea mai teribilă tragedie din industria nucleară civilă până în prezent, prin impactul asupra sănătății umane și a mediului, potrivit Organizației Națiunilor Unite și agențiilor internaționale de știri. În semn de omagiu față de tragedia de la reactorul 4 al centralei nucleare
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 aprilie
Ortodoxe Soborul Sfintelor Femei Românce; Sf. Mc. Chiril, Chindeu și Tasie din Axiopolis (Cernavodă); Sf. Sfințit Mc. Vasilevs, episcopul Amasiei; Sf. Glafira Duminica a 3-a după Paști (a Mironosițelor) Greco-catolice Duminica a 3-a a Paștilor (a Femeilor purtătoare de mir și a drepților Iosif și Nicodim). Sf. ep. m. Vasile al
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 aprilie
Este a 116-a zi a anului 2026. Au mai rămas 249 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 14 m și apune la 20 h 14 m. Luna răsare la 14 h 51 m și apune la 03 h 56 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută și sub numele de Conferința Națiunilor Unite privind Organizațiile Internaționale. Pe 25 aprilie 1945, delegați din 50 de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. După distrugerile celui de-Al Doilea Război Mondial, scopul reuniunii a fost de a î
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată în fiecare an la data de 25 aprilie, potrivit who.int. Este o inițiativă globală menită să atragă atenția asupra uneia dintre cele mai grave boli infecțioase din lume. Această zi a fost instituită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a promova prevenirea
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie, dată la care în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand. Acest act a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2026. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 16 m și apune la 20 h 12 m. Luna răsare la 13 h 39 m și apune la 03 h 33 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)













