DOCUMENTAR: Artista Dida Drăgan împlineşte 75 de ani (14 septembrie)

Artista Dida Drăgan s-a născut la 14 septembrie 1947, la Găeşti, judeţul Dâmboviţa. A absolvit Şcoala Populară de Artă din Bucureşti şi cursul de perfecţionare pentru solişti vocali de muzică uşoară, la clasa reputatei profesoare Florica Orăscu. Aici i-a avut colegi pe Aura Urziceanu, Angela Similea, Mirabela Dauer, Olimpia Panciu, Ioan Luchian Mihalea, Mihai Constantinescu, iar profesor corepetitor a fost compozitorul Marius Ţeicu.
Debutul Didei Drăgan a avut loc în 1971, când a participat la concursul de interpretare Bucureşti '71, obţinând premiul I, cu piesa "Vechiul pian" de Vasile V. Vasilache. În acelaşi an, a debutat şi în Germania, după ce se întâlnise în România cu compozitorul Manfred Nichthke, care a ascultat o înregistrare cu Dida şi i-a plăcut. Apoi i-a trimis din Germania o piesă compusă de Ghert Welkhich, pe care a orchestrat-o Petre Magdin, şi cu care Dida Drăgan a participat la concursul de la Halle, unde a urcat pe aceeaşi scenă cu nume mari ale muzicii internaţionale: Karel Gott, Helena Vondrachkova, Alla Pugaciova, Marila Radovicz, Joseph Laufer, Frank Schobel. A cântat piesa ''Să nu-mi spui c-a trecut'', cu care a avut succes şi ulterior a câştigat 20 de medalii de aur la diferite concursuri.
Dida Drăgan la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară ”Mamaia - 1996”.
Foto: (c) AUREL VÂRLAN/Arhiva istorică AGERPRES
Anul următor, la Festivalul de la Mamaia, a obţinut locul I la secţiunea Interpretare, potrivit volumului ''Meridianele cântecului'' de Daniela Caraman Fotea, apărut la Editura Muzicală. Stilul său de interpretare şi timbrul special au făcut-o să fie numită ''vocea de flacără'' a muzicii româneşti.
Tot în 1972 a făcut parte din echipa care a obţinut Premiul special ''Cupa intercontinentală" la Knokke (Belgia). Doi ani mai târziu, la Dresda, a obţinut premiul pentru cel mai bun solist al festivalului şi premiul al III-lea pentru interpretarea piesei ''Ca-n poveste'' de Petre Magdin. Tot în R.D. Germană, Dida Drăgan a participat la peste 15 emisiuni ''Schlager Studio". A înregistrat pentru casele de discuri Electrecord (discuri personale LP în 1986 şi 1988), Balkanton (Bulgaria) şi Amiga (R.D. Germană).
A efectuat numeroase turnee în ţară şi peste hotare: Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, URSS, Germania, Belgia, Danemarca, Japonia. La Tokyo, a fost finalistă la Festivalul Internaţional al Cântecului cu piesa ''Sămânţa nemuririi'' de Radu Şerban.
În 1985, la Festivalul de la Mamaia, a obţinut trofeul la secţiunea Creaţie cu piesa "Leagănul meu" de Horia Moculescu. A colaborat cu mulţi compozitori - Liviu Tudan, Petre Magdin, Anton Şuteu, Adrian Ordean, Florin Ochescu, dar şi cu trupe ca Mondial, Romanticii, Roata, Sfinx, Monolit, Roşu şi Negru.
În 1993 a participat la preselecţia Eurovision alături de trupa Compact, cu piesa ''Nu pleca'', compusă de Adrian Ordean.
Între melodiile de succes ale artistei se numără: ''Până-n cea din urmă zi" (Edmond Deda); ''Iubesc primăvara" (Dan Ştefănică); ''Visata mea iubire", ''Planete'', ''Soarele zărilor" (Marius Ţeicu); ''Atunci" (Mişu Iancu); ''Anilor'', ''Voi, anotimpuri'', ''Necuprins şi cuprins'', ''Soare şi flori", "Trepte de lumină'', ''De ce taci?", ''Străinul", ''Chemarea anilor", ''Drumul", ''Glas de păduri", ''Semn de întrebare", ''Un fir de iarbă", ''Cer de baladă" (Petre Magdin); ''Să ocrotim copacii înfloriţi", ''Să nu lovim nicicând un porumbel", ''Deschideţi poarta soarelui'', "Voi, oameni de mâine", "Da, recunosc", ''Drumul iubirii'' (Anton Şuteu); "Dac-ai să vii", ''O lacrimă de stea'', ''Poveste fără final'', ''Cu îngeri a nins", "Nici chip, nici nume" (Liviu Tudan); ''Cer şi pământ", ''N-am să te-ntorc din drum'', "Nu vreau să te iert", ''Zilele ce trec prin mine", ''Drumul meu", "Ştiu că vei pleca", "Ai să mă pierzi" (Adrian Ordean); "Iertare", "Legământ", "Aur pe stradă", "Ochii ploii", "Cine crede în minuni?" (Florin Ochescu).
Alţi compozitori cu care a colaborat: ''Reaprindeţi candela'' (Ion Aldea Teodorovici), "Viaţa unui vis" (Sorin Chifiriuc), "Seara unui vis" (Dani Constantin), "Arde şi doare" (Dragoş Docan), ''Stau pe o margine de lună'' (Adrian Enescu), "Corabie plutitoare, Pământul" (Cornel Fugaru), ''Să mă iubeşti!'' (Mihai Pocorschi).
A cunoscut succesul şi cu interpretări ale unor piese celebre din repertoriul unor trupe sau solişti internaţionali - "Nu te mint" (Free), "Întrebare" (John Lennon), "Dacă pleci acum" (Ray Charles), "Clipele" (Fogerty), "Ca-ntr-un vis" (Heart), "Cu tine" (Smokie), "Iubirea noastră" (Frank Sinatra), "Născută sunt să cânt" (Spandau Ballet), "O clipă cât o viaţă" (Tina Turner), "Rug aprins" (Heart), "Singurătate" (Heart), "Te caut iar" (Heart), "Unde ai plecat?" (Whitesnake).
În 2003, a primit, în cadrul Festivalului de la Mamaia, Diploma de Excelenţă pentru întreaga activitate din partea Consiliului Judeţean Constanţa.
Dida Drăgan la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară ”Mamaia - 1996”.
Foto: (c) AUREL VÂRLAN/Arhiva istorică AGERPRES
Dida Drăgan la "Sărbătoarea Porţilor Deschise-TVR", Bucureşti, 16 aprilie 1998.
Foto: (c) MIHAI ŢĂPLIGĂ/Arhiva istorică AGERPRES
Între albumele lansate de artistă se numără ''Dida Drăgan'' (1984), ''Deschideţi poarta soarelui'' (1987), ''O lacrimă de stea'' (1997), ''Pentru buni şi pentru răi'' (2001), ''Mi-e dor de ochii tăi'' (2002).
De o bună perioadă de timp, Dida Drăgan colaborează cu casa de discuri OVO Music a lui Ovidiu Komornyik. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Vlad Ruşeanu, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)
***Explicaţie foto din deschidere: Dida Drăgan în concert, Bucureşti, 1996.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 1 mai
Ortodoxe Sf. Proroc Ieremia; Sf. Cuv. Mc. Eftimie, Ignatie și Acachie; Sf. Cuv. Isidora Greco-catolice Sf. pf. Ieremia; Sf. Iosif Muncitorul Romano-catolice Ss. Iosif Muncitorul; Ieremia, profet Sfântul Proroc Ieremia, unul dintre profeții mari a
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 1 mai
Este a 121-a zi a anului 2025. Au mai rămas 244 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 06 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 08 h 25 m și apune la 00 h 19 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
Săptămâna europeană 28-30 aprilie 2025
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 28-30 aprilie 2025: Consiliul a decis să prelungească măsurile restrictive ale UE împotriva celor responsabili de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova; În Balcanii de Vest, Muntenegru și Albania sunt cel mai
30 aprilie - Ziua cooperării civili-militari
iua cooperării civili-militari este este marcată anual, la 30 aprilie, aceasta fiind data la care, în anul 1997, a fost înființată, în baza HG nr. 110/14 aprilie 1997, prima structură CIMIC din Armata României, în cadrul Direcției Planificare Strategică și Control Armamente. CIMIC (cooperarea civili - militari) este un concept NAT
30 aprilie - Ziua Infanteriei Române
Ziua Infanteriei Române este sărbătorită la 30 aprilie, aceasta fiind data la care în anul 1830, a luat naștere Infanteria ca armă modernă a Principatelor Române, potrivit portalului www.rumaniamilitary.ro. Înființarea Infanteriei a fost posibilă după semnarea Tratatului de la
PERSONALITATEA ZILEI: Prințesa Beatrix, fosta regină a Țărilor de Jos (1980-2013)
La 30 aprilie 2013, regina Beatrix a abdicat, iar fiul său, Willem-Alexander, a fost încoronat rege, după 123 de ani în care tronul Țărilor de Jos a fost ocupat consecutiv de personalități feminine. Anunțul abdicării a fost făcut la 28 ianuarie 2013, cu câteva zile înainte de împlinirea vârstei de 75 de ani. Regina Beatrix și-a exprimat, c
Retrospectiva evenimentelor interne 28-30 aprilie 2025
Cele trei dezbateri prezidențiale, achiziționarea de către România a unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) - Patriot prin fonduri externe nerambursabile, ședința CSAT despre participarea României la Planul de Răspuns European - Readiness 2030, adoptarea moțiunii simple împotriva ministrului muncii reprezintă o parte dintre evenimentel
CITATUL ZILEI
''Bine-i când la a durerii școală te deprinzi să fii înțelept'' - Eschil (Cugetări grecești, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 30 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Iacob al lui Zevedeu Greco-catolice Sf. ap. Iacob cel Mare, fratele Sf. ap. Ioan Romano-catolice Ss. Pius al V-lea, pp.; Iosif Cottolengo, pr.; Sofia, fc. m. Sfântul Apostol Iacob este pomenit în calendarul creștin ortodox
Prezidențiale2025/ Prezența la vot la alegerile prezidențiale din 2014 și 2019 (turul II, pe ore)
În anul 2014, al doilea tur al alegerilor prezidențiale a avut loc în ziua de 16 noiembrie. În 2019, al doilea tur al alegerilor prezidențiale a avut loc în ziua de 24 noiembrie. La scrutinul prezidențial din 2024, al doilea tur ar fi trebuit să aibă loc la 8 decembrie, dar nu s-a mai desfășurat deoarece întregul proces electoral a fost anulat d
Prezidențiale2025/ Prezența la vot la alegerile prezidențiale din 2014, 2019 și 2024 (turul I, pe ore)
Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2014 s-a desfășurat în ziua de 2 noiembrie, iar primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019 a avut loc la 10 noiembrie. În 2024, primul tur al alegerilor prezidențiale s-a desfășurat la 24 noiembrie, dar a fost anulat de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024, prin Hotărârea nr.
CSAT, convocat pentru 30 aprilie: pe agendă, Planul de Răspuns European - Readiness 2030 (procedura reuniunilor)
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru 30 aprilie, ora 14:00, la Palatul Cotroceni, informează Administrația Prezidențială. Potrivit sursei citate, pe ordinea de zi a ședinței CSAT sunt incluse subiecte referitoare la: * Participarea României la Planul de Răspuns European - Read
Prezidențiale2025/ Prezența la vot la alegerile prezidențiale din perioada 1990-2024
Alegerile prezidențiale din 1990 au fost singurele, din istoria electorală de după 1989, în urma cărora președintele României a fost ales din primul tur de scrutin. S-au prezentat la urne 86,19% dintre cetățenii cu drept de vot, procent care nu a putut fi egalat ulterior. În 1992, la primul tur al alegerilor prezidențiale au venit să voteze 1
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 30 aprilie
Este a 120-a zi a anului 2025. Au mai rămas 245 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 08 m și apune la 20 h 19 m. Luna răsare la 07 h 27 m. Luna nu apune în această zi. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Explozii și incendii la uzine și laboratoare de armament (cronologie 2005-2025)
O explozie, urmată de un incendiu, a avut loc marți, 29 aprilie 2025, în incinta Laboratorului artileristic al Armatei, din localitatea Pantelimon, județul Ilfov, în urma căreia și-a pierdut viața un angajat civil al unității.