O PERSONALITATE PE ZI: Bogdan Petriceicu Hasdeu, filolog, scriitor, jurnalist, folclorist
Bogdan Petriceicu Hasdeu, filolog, poet, prozator, dramaturg, jurnalist şi folclorist, descendent al unei familii de boieri cu vechi origini, s-a născut la 26 februarie 1838, la Cristineşti, în ţinutul Hotin (Bucovina).
A urmat şcoala mai întâi la Cameniţa, Viniţa şi Rovno, apoi liceul la Chişinău, iar în perioada 1855-1857 a urmat studii de drept şi a audiat şi cursuri de filologie şi istorie la Universitatea din Harkov, fără a obţine însă vreo diplomă, după cum indică "Dicţionarul general al literaturii române", apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005). "Îndrumat de tatăl său care, în cultul nobleţii cărturăreşti a familiei, îi propune lecturi dificile şi lucrul neîntrerupt la masa de scris, citeşte enorm şi proiectează îndrăzneţ lucrări despre mitologia dacică, despre limba şi literatura populară română, culege folclor", scrie sursa citată.
Venit la Iaşi la începutul anului 1857, a fost apoi, în 1858, judecător la Cahul, după care a revenit din nou la Iaşi. A editat o serie de publicaţii cu profil predominant istorico-filologic: "România" (1858-1859), "Foaie de storiă română" (1859), "Foiţa de istoriă şi literatură" (1860), "Din Moldova", devenită apoi "Lumina" (1862-1863). A publicat, totodată, în "Zimbrul şi vulturul", "Ateneul român", "Trecutul", "Tribuna română", "Dacia".
În 1859 este numit custode al Bibliotecii Şcoalelor, căreia îi donează patru mii de volume, iar de la începutul anului 1860, timp de un an, a fost şi profesor de istorie, geografie şi statistică. În 1862 şi-a reluat postul de bibliotecar şi pe cel de profesor la Gimnaziul Central din Iaşi. În mai 1863 este destituit din învăţământ, în urma acţiunilor unei grupări conduse de V.A. Urechia, Titu Maiorescu ş.a. şi i se intentează un proces de presă, capul de acuzare fiind imoralitatea unor pasaje din nuvela "Duduca Mamuca". Bogdan Petriceicu Hasdeu s-a apărat magistral şi obţine achitarea în iunie acelaşi an, menţionează sursa citată mai sus.
În vara anului 1863 s-a mutat la Bucureşti, unde, cu sprijinul lui Vasile Alecsandri, fusese numit membru în Comisia moşiilor mănăstireşti. Aici editează mai multe periodice: "Aghiuţă" (1863-1864), "Satyrul" (febr.-iun. 1866), "Traian" (1869-1870), "Columna lui Traian" (1870-1877, 1882-1883). De asemenea, a fost director la "Foaia societăţii 'Românismul' " (1870-1871) şi la "Revista literară şi ştiinţifică" (1876), şi a colaborat la alte gazete ale vremii precum "Buciumul", "Familia", "Sentinela română", "Românul", "Perseverenţa", "Ghimpele" etc. În 1864 i-a fost încredinţată conducerea revistei "Arhiva istorică a României". "Chiar dacă treptat revistele lui Hasdeu vor fi orientate spre istorie, filologie, folcloristică, ele relevă un gazetar de o forţă puţin obişnuită, conştient de nevoia depăşirii diletantismului în publicistică şi capabil să facă acest pas pe cont propriu. Spirit independent, îşi exprimă clar atitudinea democratică, ideile despre destinul românilor în etapa de după Unire" ("Dicţionarul general al literaturii române", Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005).
Castelul Iulia Haşdeu din orasul Câmpina.
Foto: (c) MIHAI ALEXE/Arhiva istorică AGERPRES
S-a dedicat în continuare ştiinţei, iar lucrările sale îl vor consacra drept o personalitate enciclopedică a culturii române şi universale.
Începând din anul 1874 ţine un curs de filologie comparată la Universitatea din Bucureşti ("Principie de filologie comparativă ario-europea", publicat în 1875), iar în perioada 1876-1900 a fost director al Arhivelor Statului. În martie 1882 a fost desemnat, pentru o perioadă de trei ani, decan al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti, iar în februarie 1883 a fost ales preşedinte al Societăţii Presei Române.
Castelul Iulia Haşdeu din orasul Câmpina.
Foto: (c) MIHAI ALEXE/Arhiva istorică AGERPRES
A lăsat lucrări importante de istorie, de dimensiuni impresionante, între care se numără "Istoria critică a românilor", din care nu au apărut decât două volume (în 1873, respectiv 1875), monografia "Ion Vodă cel Cumplit" (1865) ş.a.
Lui Hasdeu îi revine meritul de a fi aşezat pe baze ştiinţifice filologia românească. A avut o însemnată contribuţie la relevarea fondului autohton al limbii române. Dintre principalele sale lucrări în acest sens amintim "Cuvente den bătrâni" (I-III, 1878-1881, Premiul "I.Heliade-Rădulescu" al Academiei Române, în 1880) şi studiul "Principie de lingvistică", pentru care i s-a acordat din nou, în 1881, Premiul "I. Heliade-Rădulescu" al Academiei Române. În 1884, Academia Română i-a încredinţat elaborarea unui mare dicţionar etimologic al limbii române. Lucrarea sa fundamentală în domeniul lingvisticii, "Etymologicum Magnum Romaniae" (I-IV), apare între anii 1886-1898.
Rotonda scriitorilor (Rondul Roman) din Parcul Cişmigiu; statuia lui Bogdan Petriceicu Haşdeu.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Alte scrieri ale lui Bogdan Petriceicu Hasdeu: poema "Cântec popular moldovenesc" (1850), studiul de folclor "Inelul şi năframa" (1856), nuvela "Duduca Mamuca", drama "Răposatul postelnic" (1862), nuvela "Micuţa" (1864), drama istorică "Răzvan-Vodă" (1867, apărută de la ediţia a treia, din 1869, cu titlul "Răzvan şi Vidra"), volumul "Poezie" (1873), studiul "Obiceiele juridice ale poporului român" (1878), piesa "Trei crai de la Răsărit" (premiera în ianuarie 1879, la Teatrul Naţional din Bucureşti, editată şi în volum), volumul "Sarcasm şi ideal" (1897).
La 13 septembrie 1877 a devenit membru titular al Societăţii Academice Române. A fost şi vicepreşedinte al Academiei Române (1885-1886, 1887-1888 şi 1889-1892). A fost, de asemenea, membru al Academiei Regale Sârbe (1871), membru al Societăţii de Lingvistică din Paris (1882), membru corespondent al Academiei Imperiale de Ştiinţe din Sankt Petersburg (1884), membru de onoare al Academiei de Ştiinţe din New York (1895) ş.a.
Sursa foto: radioromaniacultural.ro
Zguduit de moartea fiicei sale, Iulia, în 1888, Bogdan Petriceicu Hasdeu va trăi din ce în ce mai departe de lume, în credinţa comuniunii centrate pe o formă de spiritism cu fiinţa dispărută ("Dicţionarul general al literaturii române"). În amintirea fiicei sale, a construit, între 1894-1896, la Câmpina, un castel (azi Muzeul memorial "B.P. Hasdeu"), "al cărui proiect ar fi fost transmis de Iulia prin efluvii de natură mistică" ("Dicţionarul general al literaturii române", Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005). În această clădire din Câmpina, Hasdeu a trăit şi a lucrat în ultimii ani ai vieţii.
Bogdan Petriceicu Hasdeu a murit la 25 august 1907, la Câmpina. A fost înmormântat la Cimitirul Bellu din Bucureşti, în cavoul pe care îl construise pentru fiica sa. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto din deschidere: radioromaniacultural.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Săptămâna europeană 21-25 aprilie 2025
Comisia Europeană a anunțat sancțiuni financiare împotriva companiilor americane Apple și Meta pentru încălcări ale legislației europene privind concurența. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că Executivul Comunitar va prezenta în următoarele două săptămâni o foaie de parcurs cu măsuri menite să elimine complet importurile
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Muzeul Național al Țăranului Român va fi redeschis din data de 25 aprilie, după un îndelungat șantier de consolidare, început în 2016, și după o vreme necesară primenirii, a informat instituția muzeală, într-un comunicat transmis AGERPRES. 'Am (re)așezat obiectele în locurile lor (pe care le-au părăsit
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la Conferința de la San Francisco, crearea ONU (25 aprilie - 26 iunie 1945)
Organizarea postbelică a lumii a început încă de la 21 august 1941, când președintele american Franklin Delano Roosevelt a prezentat în fața Congresului Carta Atlanticului, document care viza, printre altele, crearea unei asociații generale de națiuni care să ofere garanții pentru independența politică și integritatea teritorială a statelor mari și mi
DOCUMENTAR: Actorul Al Pacino împlinește 85 de ani (25 aprilie)
Actorul Al Pacino s-a născut la 25 aprilie 1940 în Bronx, un cartier al New Yorkului. A fost crescut de bunici, care l-au dus la cinema de când era mic. La 17 ani a început să se întrețină singur, lucrând ca vânzător, poștaș, lucrător de farmacie, portar, administrator de bloc. A început să joace teatru ca amator, a scris cuplete pen
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută drept Conferința Națiunilor Unite. La 25 aprilie 1945, delegații din cincizeci de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. Polonia nu a trimis un reprezentant deoarece componența noului său guvern nu a fost anunțată decât prea târziu pentru
Evenimentul East European Comic Con (25-27 aprilie)
În intervalul 25-27 aprilie 2025, are loc, la complexul Romexpo din București, evenimentul East European Comic Con (EECC), dedicat iubitorilor de filme, seriale, jocuri video, cosplay, benzi desenate și nu numai, potrivit comic-con.ro. Lista actorilor care sunt invitați speciali la această ediție cuprinde
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată, anual, la 25 aprilie, potrivit who.int. A fost adoptată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a evidenția progresele care au fost realizate în prevenirea și controlul malariei, dar și pentru a accelera lupta împotriva acestei boli. T
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie. La această dat, în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand, act ce a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Mitropolitul primat Calinic Miclescu (1875-1886)
Calinic Miclescu a fost Mitropolit al Moldovei între anii 1865-1875 și apoi Mitropolit primat între 1875-1886. S-a născut la data de 16 aprilie 1822, în Suceava, în familia marelui logofăt Scarlat Miclescu și a soției acestuia Maria (născută Beldiman), primind la botez numele Constantin. A intrat în monahism la Huși, la 18 iunie 1
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)
Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuar
CITATUL ZILEI
'Ca să fii orbit cu privire la alții, demult trebuie să nu te fi văzut nici pe tine.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu; Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. În vin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2025. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 04 h 55 m și apune la 17 h 24 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Elisabeta Polihroniade, mare maestră internațională a șahului
Elisabeta Polihroniade, legendă a șahului românesc, s-a născut la București, în ziua de 24 aprilie 1935. Licențiată a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, Elisabeta Polihroniade este singura româncă ce deține zece medalii olimpice cucerite la Olimpiadele de Șah, individual sau cu echipa, potrivit 'Enciclopediei
24 aprilie - Ziua mondială a protecției animalelor de laborator
La 24 aprilie este marcată anual Ziua mondială a protecției animalelor de laborator, o zi ce comemorează și evidențiază suferința animalelor din laboratoarele din întreaga lume. Pe lângă expunerea tratamentului la care sunt supuse aceste animale, această zi reprezintă o oportunitate de a arăta că există o cale mai bună, de a evidenția metodele științifice avansat