Sărbătorită pentru prima dată în 2020, Ziua internaţională pentru protejarea educaţiei împotriva atacurilor ("International Day to Protect Education from Attack") a fost stabilită la 9 septembrie de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care a adoptat o rezoluţie ce reafirmă dreptul la învăţământ pentru toţi şi importanţa asigurării unui mediu sigur pentru educaţie, potrivit site-ului instituţiei, www.un.org.

În proclamarea Zilei internaţionale pentru protejarea educaţiei împotriva atacurilor, ONU transmite un mesaj clar cu privire la importanţa protejării şcolilor şi siguranţei pentru elevi şi educatori şi asupra necesităţii de a menţine educaţia în prim-planul agendei publice. Aceasta rămâne o prioritate, în timp ce guvernele continuă şi astăzi să se lupte cu pandemia de COVID-19, care a dus la închiderea şcolilor pentru mai mult de 90% din populaţia şcolară şi studenţească din lume, în 2020, în primul an al pandemiei.

Ziua a fost instituită printr-o decizie, în unanimitate, a Adunării Generale a ONU, care a solicitat UNESCO şi UNICEF să conştientizeze situaţia dificilă a milioane de copii care trăiesc în ţările afectate de conflicte armate. Rezoluţia de proclamare a Zilei internaţionale pentru protejarea educaţiei împotriva atacurilor a fost prezentată de statul Qatar şi susţinută de alte 62 de ţări, mai notează www.un.org.

Potrivit rezoluţiei ONU, guvernele au responsabilitatea principală de a oferi protecţie şi de a asigura tuturor elevilor educaţie de calitate incluzivă şi echitabilă la toate nivelurile, în special celor aflaţi în situaţii vulnerabile. În plus, documentul subliniază necesitatea intensificării eforturilor şi a creşterii finanţării pentru promovarea unui mediu educaţional sigur şi de protecţie în situaţii de urgenţă umanitară, luând toate măsurile necesare pentru a proteja şcolile, cursanţii şi personalul didactic de eventuale conflicte armate.

UNESCO şi UNICEF vor facilita respectarea anuală a acestei zile în strânsă colaborare cu partenerii din interiorul şi din afara sistemului ONU. Lucrând în prima linie în ţările afectate de conflicte, entităţile ONU au asigurat mult timp asistenţă statelor membre în consolidarea capacităţii lor de a oferi acces la oportunităţi educaţionale de calitate pentru toţi în perioade de criză.

În întreaga lume, atacurile asupra copiilor continuă fără întrerupere, întrucât părţile aflate în conflict încalcă una din regulile de bază ale războiului: protecţia copiilor. Situaţia prelungită a conflictelor de astăzi afectează viitorul unor generaţii întregi de copii. Fără acces la servicii educaţionale, o generaţie de copii care trăieşte în conflict va creşte fără educaţia, cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a contribui la economiile ţărilor lor.

Dreptul unui copil la educaţie nu poate fi protejat în zonele de conflict fără ca educaţia însăşi să fie protejată. În afara şcolii, copiii sunt ţinte uşoare pentru abuz, exploatare şi recrutare de către forţe armate şi grupuri infracţionale. Şcoala ar trebui să ofere un spaţiu sigur în care copiii să poată fi protejaţi de ameninţări şi crize.

Ziua internaţională pentru protejarea educaţiei împotriva atacurilor atrage atenţia asupra situaţiei a peste 75 de milioane de tineri cu vârste între 3 şi 18 ani care trăiesc în 35 de ţări afectate de conflicte şi asupra nevoii lor urgente de sprijin educaţional. De asemenea, se exprimă îngrijorarea cu privire la efectele violenţei continue asupra acestor copii şi la capacitatea lor de a avea acces la educaţie, în contextul nevoilor elevilor ale căror unităţi şcolare au fost închise temporar din cauza pandemiei de COVID-19.

Peste 22.000 de studenţi, profesori şi cadre universitare au fost răniţi sau ucişi în atacurile asupra educaţiei în timpul conflictelor armate sau al insecurităţii în ultimii cinci ani, precizează o statistică a ONU. Între anii 2015 şi 2019, 93 de ţări au suferit cel puţin un atac raportat asupra educaţiei. Elevii şi educatorii au fost cel mai frecvent răniţi de atacurile directe din Afganistan, Camerun şi Palestina. Forţele armate, alţi actori de stat şi grupurile armate au folosit şcoli şi universităţi în scopuri militare în 34 de ţări între 2015 şi 2019, inclusiv ca baze, centre de detenţie şi depozite de arme. În ultimii cinci ani, forţele armate de stat sau grupurile armate au recrutat elevi din şcoli din 17 ţări.

De asemenea, raportul "Education under Attack 2022", prezentat la New York la 1 iunie 2022, de către Global Coalition to Protect Education from Attack (GCPEA) arată că peste 9.000 de studenţi, profesori şi cadre universitare au fost răniţi sau ucişi în atacurile asupra educaţiei în timpul unui conflict armat în ultimii doi ani. Peste 5.000 de atacuri separate asupra instituţiilor de învăţământ, studenţi şi educatori, sau incidente de utilizare militară, au avut loc în 2020 şi 2021, o creştere semnificativă faţă de ultimii doi ani, conform https://mailchi.mp/protectingeducation/attacks-on-education-increased-worldwide-during-pandemic.

Cercetătorii de la GCPEA au constatat că atacurile sunt în creştere în ţări precum Burkina Faso, Columbia, Etiopia, Mali, Myanmar şi Nigeria şi au apărut în alte ţări, cum ar fi Mozambic şi Azerbaidjan, în timp ce tendinţe de scădere au fost identificate în Sudanul de Sud, Siria şi Yemen. Atacurile s-au intensificat, însă, în 2022: peste o mie de şcoli şi universităţi au fost avariate în Ucraina din 24 februarie 2022, potrivit Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei din Ucraina şi grupurilor societăţii civile, menţionează sursa citată mai sus. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: abcnews.go