Filmul de acţiune "Săgeata căpitanului Ion", regizat de Aurel Miheleş după un scenariu realizat de scriitorul Alexandru Mitru, a avut premiera în anul 1972. Pelicula reprezintă o ecranizare a romanului omonim scris de Alexandru Mitru.

"Acţiunea se petrece în 1462, în Ţara Românească. Sultanul Mahomed al II-lea vrea să-l înlocuiască pe Vlad Ţepeş cu fratele său, Radu cel Frumos, care strânge de partea lui şi boierii nemulţumiţi de domnia lui Vlad. Unul dintre trădători este spătarul Andrei. Ion, căpitan de încredere în oastea lui Vlad Ţepeş, este îndrăgostit de Ilina, dar ea este logodită forţat de tatăl ei tocmai cu spătarul Andrei, boierul trecut de partea turcilor. Povestea de dragoste imposibilă dintre cei doi se va desfăşura pe fundalul încercărilor lui Ion de a-i demasca pe trădători.", notează site-ul cinemaraton.ro în prezentarea filmului. Totuşi după numeroase peripeţii şi lupte interioare între dorinţa de a fi fericit şi împlinirea datoriei cu orice preţ, căpitanul Ion reuşeşte să demaşte un complot împotriva lui Ţepeş Vodă, notează site-ul tvr.ro.

Referitor la romanul din care este inspirat filmul, site-ul https://www.libris.ro notează : "O poveste bine documentată, plină de suspans, care vorbeşte despre curaj şi sacrificiu, despre prietenie şi iubire, despre eroism şi idealuri. Suntem în Valahia, în timpul domniei lui Vladislav - o perioadă plină de răzbunări la adresa nobililor credincioşi domnitorului Vlad Dracul. Dorinţa de putere e cea care domină, comploturile se ţin lanţ, iar istoria Ţării Româneşti e scrisă cu râuri de sânge. Vremurile s-au încruntat. Dracul Voievod a fost ucis. Şi fiul său, Vlad - povestitorii nu ştiau să spună cum - , a căzut din nou în ghearele turcilor şi a fost zăvorât, cu lanţuri grele la mâini şi la picioare, în cea mai întunecoasă şi mucedă celulă din temniţa Egrigoz.", scrie site-ul https://www.libris.ro.

Scriitorul Alexandru Mitru mărturisea că a scris acest scenariu în urma solicitării de a face o ecranizare după romanul său cu acelaşi titlu.

"Datele scenariului sunt, la bază, istorice (învăluite în aura legendei - o legendă autentică, foarte veche, de largă circulaţie). Copleşitoarea dragoste dintre căpitanul Ion, oştean al lui Vlad Ţepeş, şi Ilina, fiica vistiernicului Flor, capul complotului boieresc, foarte tinerii mei eroi (vârsta lor este cam aceeaşi ca a lui Romeo şi a Julietei), se consumă în condiţiile invaziei lui Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, care proclamase războiul 'sfânt' împotriva ţărişoarei valahe, cu scopul de a o preface în paşalâc (şi, numai în ultimă instanţă, în caz de nereuşită, de a-l instaura ca domn pe favoritul său, Radu cel Frumos, fratele lui Ţepeş). Filmul însă nu îşi propune să reconstituie cu precizie faptele istorice şi nici revărsări masive de trupe. Dimpotrivă, tot ceea ce este istorie, propriu-zis, a fost conceput doar pe fundal. Ţepeş însuşi va fi numai o apariţie fugară, pregnantă şi plină de semnificaţii. Conflictul se va desfăşura, în primul rând, în conştiinţa căpitanului lon, între dorinţa lui aprigă, firească, la un tânăr abia ieşit din adolescenţă, de a fi fericit şi imperativul împlinirii cu orice preţ a datoriei. Ideea pe care încercăm s-o afirmăm, susţinuţi de legendă şi de toată tradiţia noastră populară, este aceea că sunt anumite momente ale istoriei când niciun sacrificiu nu poate fi prea mare pentru păstrarea libertăţii şi demnităţii ţării.", scria Alexandru Mitru în revista "Cinema" nr. 3 din martie 1972.

Criticul de film Val. S. Deleanu nota, într-o cronică publicată în revista "Cinema" nr. 12 din decembrie 1972, că "povestea imaginată de Alexandru Mitru se învecinează, prin forţa împrejurărilor, cu un tărâm mitic, cu descălecarea primilor voievozi".

"E timpul din care vin toate basmele noastre. (...) Aburul de vis frumos care încarcă imaginea lui Ştefan Horvath, fantezia fascinantă a costumelor cu care Ileana Oroveanu drapează personajele, pe fundalul pur, atemporal, al unor ctitorii imemoriale, figurile de Ileană Cosânzeană şi de Făt Frumos pe care le desenează, cel puţin prin siluete, debutanta Carmen Ghiman şi actorul Vladimir Găitan, toate acestea ţin de un arsenal de mijloace adecvat reconstituirii cinematografice a acestei lumi.", scria criticul de film.

În opinia acestuia, "nu se poate să traduci o legendă istorică în limbajul acestei arte prin excelenţă vizuale, fără să ţii seama de implicaţiile de spaţiu ale acţiunii."

"Aurel Miheleş nu găseşte echilibrul între reconstituire istorică, legendă şi basm, şocându-ne şi prin alte inadvertenţe: ce e, de pildă, cu acel mare pocal de aur, bătut tot în pietre scumpe şi pus vizibil pe o piatră, lângă un izvor, la drumul mare, drept cutie poştală sui generis, în care căpitanul Ion şi prinţesa lui aleargă de foarte departe să-şi lase unul altuia răvaşele secrete de dragoste? (...) Multe dintre soluţiile regizorale încurcă destul de mult iţele acestui film care sunt numeroase: o poveste de dragoste, complicată cu gelozie şi răzbunare, istoria unui complot boieresc împotriva lui Vlad Tepeş, complot al cărui fir reuşeşte să-l prindă căpitanul lon, care căpitan e prins la rândul lui de complotişti, apariţia în tabăra turcească a pretendentului la tron, Radu cel Frumos, ş.a.m.d.", scria Val. S. Deleanu în revista "Cinema" nr. 12 din decembrie 1972, potrivit site-ului aarc.ro.

Din distribuţia filmului fac parte actorii Amza Pellea, Ion Besoiu, Mircea Albulescu, Vladimir Găitan (în rolul căpitanului Ion), Ion Marinescu, Ştefan Velniciuc, Virgil Ogăşanu, Viorel Comănici, Nicolae Secăreanu, Mircea Cosma, Sanda Aderca, Mihaela Nestorescu, Alexandru Vrancea, Viorel Manta, conform site-ului cinemagia.ro. Filmul beneficiază de aportul a numeroşi cascadori, antrenaţi şi coordonaţi de Szobi Cseh. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.cinemagia.ro