În perioada 30-31 iulie 2022, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, în parteneriat cu Moara de hârtie, organizează cea de-a VII-a ediţie a Festivalului "Gellu Naum", coordonat de scriitoarea Simona Popescu, potrivit unui comunicat de presă remis AGERPRES.

Inaugurat în 2016, Festivalul "Gellu Naum" ajunge în acest an la ediţia a VII-a. La primele şase ediţii au participat, în jurul zilei de 1 august, data naşterii lui Gellu Naum, peste 100 de poeţi români şi străini.

În prima zi a festivalului, desfăşurată în grădina MNLR, Marieva Ionescu şi Florin Balotescu vor prezenta o sesiune de lecturi de poezie şi proză din opera lui Gellu Naum. Vor lectura Ioana Calotă-Philippide, Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Dan Coman, Caius Dobrescu, Andrei Dosa şi Mihai Duţescu, printre alţii.

În cea de-a doua zi, la Moara de hârtie din Comana, Judeţul Giurgiu, este programată o nouă sesiune de lecturi ale unor texte semnate de Gellu Naum. Invitaţilor li se vor alătura şi alţi poeţi, admiratori ai lui Gellu Naum.

* * *
Poetul şi prozatorul Gellu Naum s-a născut la 1 august 1915, la Bucureşti. A urmat cursurile Liceului "Dimitrie Cantemir" (1926-1933), apoi cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1933-1937), se arată în "Dicţionarul general al literaturii române" apărut sub egida Academiei Române (Bucureşti, Ed. Univers Enciclopedic, 2005).

Pleacă apoi la Paris, unde îşi continuă studiile de filosofie, la Sorbona (1938-1939), frecventând totodată cercurile suprarealiştilor francezi. În 1939 s-a întors în ţară. A fost mobilizat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, participând ca ofiţer pe Frontul de Est. În 1941 s-a constituit grupul suprarealist din România din care Gellu Naum a făcut parte. În 1935 a editat, împreună cu Virgil Teodorescu, revista "Tânăra generaţie".

După 1950 a desfăşurat o intensă activitate ca traducător. A publicat volumele de versuri "Drumeţul incendiar" (1936), "Libertatea de a dormi pe o frunte" (1937), "Vasco de Gama" (1940), "Culoarul somnului" (1944), "Medium" (1945), "Teribilul interzis" (1945), "Castelul orbilor" (1946).

A scris plachete de versuri, în colaborare cu Virgil Teodorescu. Unele volume reprezintă adeziunea la tematica vremii: "Filonul" (1952), "Tabăra din munţi" (1953), "Poem despre tinereţea noastră" (1960). În volumele "Soarele calm" (1961), "Athanor" (1968), "Poetizaţi, poetizaţi... " (1970), "Tatăl meu obosit" (1972), "Copacul-animal" (1971), "Descrierea turnului" (1975), continuă linia suprarealismului, poetul fiind influenţat încă de la început de acest curent literar.

A scris şi literatură pentru copii: "Aşa-i Sanda" (1956), "Cel mai mare Guliver" (1958), "Cartea cu Apolodor" (1959), "A doua carte cu Apolodor" (1964) etc. Mai amintim dintre volumele sale: "Descrierea turnului" (1975), "Partea cealaltă" (1980), "Zenobia" (1985), "Malul albastru" (1990), "Focul negru" (1995), "Ascet la baraca de tir" (2000) ş.a.

A tradus remarcabil din Kafka, Prevert, Stendhal, Hugo, Rene Char, S. Beckett, J. Gracq, J. Verne. "Reprezentant de marcă al suprarealismului românesc, alături de Virgil Teodorescu, Gherasim Luca, Saşa Pană, Ştefan Roll, Paul Păun şi Geo Bogza, Naum este autorul unei opere de o remarcabilă bogăţie şi consecvenţă stilistică, în care procedeele retorice, viziunea lirică şi chiar ideologia literară a poemelor de debut se regăsesc, cu variaţii minimale, în scrierile de maturitate şi senectute, fără a da însă impresia de oboseală sau monotonie, ceea ce e semn al unei inepuizabile efervescenţe creatoare" ("Dicţionarul general al literaturii române", Bucureşti, Ed. Univers Enciclopedic, 2005).

După 1990 a susţinut lecturi publice în Germania, Franţa, Olanda şi Elveţia. Opera sa este tradusă în principalele limbi de circulaţie internaţională, la edituri prestigioase, fiind încununată cu premii importante. I-au fost decernate premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie (1964, 1969, 1980) şi pentru întreaga activitate literară (1986), precum şi Premiul Academiei Române pentru poezie (1975).

A murit la 29 septembrie 2001. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.modernism.ro