Ion Ţuculescu s-a născut la Craiova, la 19 mai 1910. Tatăl său, Ioan P. Ţuculescu, a fost institutor şi, mai târziu, director la Şcoala "Ion Heliade Rădulescu" din Craiova, timp de aproape trei decenii. De asemenea, mama sa, Verginica Ţuculescu, a fost institutoare la aceeaşi şcoală. A fost foarte ataşat de bunicul său, Ion Papinian, "Tata Mare" cum îi spuneau copiii, fiind crescut de acesta până la vârsta şcolară, potrivit monografiei ''Ţuculescu'' (Cătălin Davidescu, 1988).

În oraşul natal, a urmat Şcoala elementară "I. Heliade Rădulescu" şi Liceul "Fraţii Buzeşti" din Craiova. În 1928, s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe Naturale din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1936. A fost numit profesor de ştiinţe naturale la Seminarul de la Mănăstirea Cernica, unde a lucrat timp de un an. În 1929, s-a înscris şi la Facultatea de Medicină din Bucureşti, urmând concomitent cele două facultăţi. A absolvit în 1939, cu distincţia "magna cum laude", Facultatea de Medicină din Bucureşti.

A fost medic pe front în cel de-Al Doilea Război Mondial. După 1947 s-a dedicat cu predilecţie picturii.

A lucrat în laboratorul de bacteriologie de la Institutul de balneo-fizioterapie din Bucureşti şi a fost, totodată, cercetător ştiinţific extern al Academiei Române, în cadrul Spitalului Brâncovenesc, unde era şef de lucrări (1951-1954). A studiat compoziţia apei şi nămolului de la Techirghiol şi a susţinut o comunicare la I.M.F. Bucureşti în 1953, manuscrisul în totalitate fiind publicat postmortem: "Biodinamica lacului Techirghiol" (Bucureşti, 1965), sintetizând lucrări din 1928, 1952, 1954, unele fiind în colaborare, potrivit http://aman.ro/.

Ion Ţuculescu a fost un pictor autodidact, cu un stil singular, reprezentativ. S-a inspirat cu precădere din filonul popular românesc, lucrările sale de pictură expresionist-populară cu evoluţie spre abstracţionism, impunându-se în epocă. S-a format aprofundând tehnica unor maeştri ai picturii româneşti sau universale şi a făcut călătorii de studii în Franţa, Elveţia, Grecia sau Italia. A fost decisivă întâlnirea cu arta lui Van Gogh, cu prilejul retrospectivei de la Paris din 1937.

 'Peisaj cu nori albi' 

Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO

În 1925, a expus pentru prima oară la Craiova. Tot aici a participat, în 1926, cu lucrări de pictură, la expoziţia "Cercul artistic oltean". Debutul pe simeze a avut loc în 1938, la sala Ateneului Român, reuşind să atragă atenţia criticii şi a colecţionarilor avizaţi.

Cea de-a doua expoziţie personală a fost inaugurată în 1939, la Sala Dalles din Bucureşti. A participat în 1940, la expoziţia "Tinerimea artistică" cu lucrările "Flori de câmp" şi "Peisaj; a expus şi un peisaj la expoziţia "Luna Bucureştiului". Anul următor a expus, la Salonul oficial, lucrările "Margine de sat" şi "Iarnă la Vasilaţi" şi a participat cu două peisaje la expoziţia "Tinerimea artistică". A deschis, totodată, o a treia expoziţie personală de pictură în sala Ateneului Român.

 'Iarna pe strada Lizeanu' 

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

În 1942, a avut cea de-a patra expoziţie personală. A participat cu lucrarea "Rodica" la expoziţia "Nudul în pictura română contemporană" deschisă la Căminul Artei. Tot aici a participat cu lucrări la expoziţiile "Natura moartă în pictura românească contemporană" şi "Peisajul în pictura română contemporană". În acelaşi an, a expus, la cea de-a 21-a Bienală internaţională de artă de la Veneţia, lucrările "Portul Pireu" şi "Peisaj din Grecia".

A inaugurat, în 1943, cea de-a cincea expoziţie personală în sala Ateneului Român. Totodată, a participat, cu "Peisaj la Mangalia", la "Expoziţia Peisajului" deschisă în sala "Prometeu" şi a participat cu lucrările "Portul Pireu" şi "Peisaj din Grecia" la expoziţiile organizate la Berna şi Stockholm. În 1944, a participat la expoziţia "Pictura românească contemporană" şi, în 1945, la Salonul oficial, cu lucrările "Nori Albi" şi "Peisaj cu arbuşti galbeni", potrivit aceluiaşi volum amintit mai sus. Au urmat alte două expoziţii personale în 1946 şi în 1947. A participat la Salonul oficial cu trei lucrări de pictură şi la expoziţia "Arta plastică în România" organizată la Budapesta.

 'Adevăr şi poezie la Mangalia' 

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

Ion Ţuculescu a participat, în 1957, cu lucrările "Peisaj cu ţarcă neagră", "Peisaj cu motive olteneşti" şi "Cer geometrizat", la expoziţia inter-regională de pictură, grafică şi sculptură. În 1960, pictorul a participat la Expoziţia de Stat a Artelor Plastice, cu lucrarea "Interior ţărănesc", şi la expoziţia "Imagini Dobrogene", cu lucrarea "Interior la Mangalia".

Dintre operele reprezentative ale creaţiei sale, mai amintim: "Iarna în mahala", "Frunze de zăpadă", "Dramă folclorică", "Noaptea salcâmilor", "Ţărmul roşu", "Apus de soare", "Totem solar", "A fost odată", "Târgul de afară", "Mască africană", "Portretul soţiei", "Autoportret cu frunză", "Urme", "Copac în soare", "Baia de soare", "Nivele", "Eternitate", "Apocalips", "Clepsidra", "Ţărm înalt la Balcic", "Vas cu flori", "Kimono", Peisaj fantastic".

 'Mare fermecătoare' 

Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO 

Ultimele sale creaţii, realizate cu puţin timp înainte de moartea sa, au fost "Testament plastic" şi "Ultimul tablou". Totodată, la Expoziţia regională de pictură, grafică şi sculptură a expus "Portretul bunicului".

La 27 iulie 1962, se stingea din viaţă, la doar 52 de ani, pictorul Ion Ţuculescu. Este înmormântat în cimitirul mănăstirii Cernica, în cavoul familiei Galaction.

"Forţa expresivă pe care o au puternicele şi tulburătoarele sale imagini - în culori de o mare vitalitate şi susţinute de ritmuri ce pulsează ca gândurile şi inima - nu aparţine numai artistului, ci şi izvoarelor de la care s-a inspirat el. Aceste izvoare sunt folclorul şi stilistica artei noastre populare, ca şi unele mari realizări ale picturii noastre moderne. Creaţia lui Ţuculescu este atât de viguroasă şi semnificativă tocmai pentru că este mereu susţinută de forţa tradiţiilor şi de neobişnuite frământări spirituale. Acest mare neliniştit, cu căutări şi probleme în care se îmbină ritualuri de căluşar cu întrebările omului de ştiinţă, ale microbiologului contemporan, a avut darul de a fi descoperit, conştient şi inconştient, prin chemare spontană, dar şi prin meditaţie şi serioasă cultivare, idei, viziuni, forme care sunt ale poporului său, şi de a le fi dus la noi expresii autentice şi semnificative". (monografia ''Ion Ţuculescu'', autor Petru Comarnescu, 1967)

Potrivit lui Petru Comarnescu, opera lui Ion Ţuculescu se grupează în cicluri de lucrări. Astfel, faza "folclorică", desfăşurată în perioada 1947-1956, pune în valoare sugestiile artei populare în domeniul decorativ. Faza decorativ-abstractă reprezintă un ciclu în care acordul cromatic definit de raportul albastru-oranj face sa anticipeze evoluţia artistică a pictorului din ultima perioada a creaţiei sale. Reprezentativă pentru această fază este lucrarea "Marina cu fluturi oranj". Faza "neagră" face parte din perioada simbolic-abstracta de creaţie a pictorului, în care motivul ochilor apare cu prioritate şi devine definitoriu. Cele mai importante lucrări de acest gen sunt: "Ochii demiurgului" şi "Ochi călători".

Periplul operei sale, care a provocat, postum, o revelaţie uluitoare, nu s-a oprit după dispariţia sa. În 1965, a fost organizată la Sala Dalles "Retrospectiva I. Ţuculescu", în cadrul căreia au fost expuse 278 de lucrări. În 1966, 80 de lucrări ale pictorului român au fost expuse la Bienala de la Veneţia. Între 1966-1969, au avut loc expoziţii "Ion Ţuculescu" la Paris, Copenhaga, Washington DC, San Francisco, Bruxelles, Belgrad, Varşovia. În 1970, Muzeul de Artă din Craiova a găzduit o expoziţie de acuarele, pasteluri şi desene semnate Ion Ţuculescu. În 1973, în cadrul muzeului a fost inaugurată secţia permanentă "Ion Ţuculescu".

În 1998, o expoziţie intitulată "Grafica lui Ion Ţuculescu" a fost inaugurată la Muzeul Colecţiilor din Bucureşti. Evenimentul a fost urmat, în 1999, de o expoziţie retrospectivă "Ion Ţuculescu" ce a fost găzduită de Muzeul Naţional de Artă al României.

O expoziţie dedicată împlinirii a 100 de ani de la naşterea pictorului Ion Ţuculescu a fost vernisată, la 22 aprilie 2010, la Art Society. Expoziţia a prezentat aproximativ 130 de lucrări realizate în diferite tehnici grafice, pasteluri şi picturi în ulei: de la schiţe pe reţete medicale şi studii după natură realizate în călătoriile sale, la acuarele şi pasteluri care nu au mai fost expuse şi care provin din donaţia familiei pictorului către Muzeul de Artă din Craiova. Prezentarea a fost însoţită de un catalog intitulat "Centenar Ţuculescu" cu toate lucrările de la Muzeul de Artă din Craiova ale celui care este considerat unul dintre cei mai importanţi artişti români, însoţite de texte critice şi istoriografice. Expoziţia a fost deschisă publicului până la data de 20 iunie 2010, notează https://artindex.ro/.

Ion Ţuculescu este lider în topul pentru anul 2021 al celor mai bine vânduţi artişti la licitaţiile din ţară, cu vânzări totale de 776.826 de euro pentru 20 de opere adjudecate, potrivit site-ului de specialitate www.tudor-art.com. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Vlad Ruşeanu; editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)