Conferinţa interguvernamentală la nivel ministerial privind aderarea Albaniei şi Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană, mandatul de negociere al Consiliului pentru acordarea de sprijin suplimentar ţărilor şi regiunilor care găzduiesc persoane strămutate din Ucraina, prelungirea mandatelor a patru reprezentanţi speciali ai UE (RSUE), propunerea Comisiei privind un nou instrument legislativ şi a unui plan european de reducere a cererii de gaze se numără printre subiectele importante ale perioadei 18-22 iulie 2022 la nivelul instituţiilor comunitare.

Consiliul UE

Uniunea Europeană a început, la 19 iulie 2022, faza de deschidere a negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord. Aceasta urmează unei decizii a Consiliului din 25 martie 2020, care a fost aprobată de membrii Consiliului European la 26 martie 2020, precum şi aprobării de către Consiliu, la 18 iulie 2022, a cadrului de negociere pentru negocierile cu Albania şi Macedonia de Nord, în conformitate cu metodologia de extindere revizuită, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Delegaţia UE a fost condusă de Jan Lipavský, ministrul afacerilor externe al Republicii Cehe, iar Comisia Europeană a fost reprezentată de Olivér Várhelyi, comisarul pentru vecinătate şi extindere. Delegaţia Albaniei a fost condusă de prim-ministrul Edi Rama iar cea a Macedoniei de Nord, de prim-ministrul Dimitar Kovačevski.

"Lansarea de astăzi a procesului de negociere a aderării este o zi bună pentru Macedonia de Nord şi o zi bună pentru UE. Începerea negocierilor este în avantajul reciproc al Macedoniei de Nord şi al UE" a declarat Jan Lipavský, ministrul ceh al afacerilor externe, salutând, totodată, începerea negocierilor de aderare cu Albania. "Cu Albania în UE, cu toţii am beneficia de un viitor mai sigur şi mai prosper."

Cele două ţări sunt deja parteneri apropiaţi ai Uniunii în procesul de stabilizare şi de asociere pentru Balcanii de Vest şi s-au implicat deopotrivă în timpul pandemiei de COVID-19. Potrivit deciziei Consiliului din 14 decembrie 2021, delegaţia UE a salutat hotărârea continuă atât a Albaniei cât şi a Macedoniei de Nord de a promova agenda de reformă a UE şi de a obţine rezultate tangibile şi susţinute.

Reprezentanţii permanenţi ai celor 27 de state membre ale UE au convenit, la 20 iulie 2022, asupra mandatului de negociere al Consiliului pentru acordarea de sprijin suplimentar ţărilor şi regiunilor care găzduiesc persoane strămutate din Ucraina, precum şi pentru contracararea unora dintre efectele economice negative ale agresiunii Rusiei. Propunerea legislativă, cunoscută drept FAST-CARE (Asistenţă flexibilă pentru teritorii), introduce noi dispoziţii pentru o flexibilitate suplimentară şi o eficienţă maximă a investiţiilor din cadrul politicii de coeziune. Pentru a accelera procedura, Consiliul a decis să nu modifice textul propunerii Comisiei, notează https://www.consilium.europa.eu/.

"Propunerea extinde sprijinul deja acordat în cadrul Acţiunii de coeziune pentru refugiaţii din Europa (CARE). Aceasta modifică două regulamente de bază care reglementează normele politicii de coeziune pentru perioadele bugetare 2014-2020 şi 2021-2027", a declarat Ivan Bartoš, viceprim-ministrul ceh pentru digitalizare şi ministrul dezvoltării regionale. Măsurile urmează o abordare bazată pe oameni şi rezervă 30% din cheltuielile cu refugiaţii pentru autorităţile locale şi organizaţiile societăţii civile, deoarece acestea se află în prim-planul presiunii migraţiei, lucrând în cadrul comunităţilor locale.

La 29 iunie 2022, Comisia a prezentat propunerea FAST-CARE ca răspuns la concluziile Consiliului European din mai 2022, în care s-au solicitat noi iniţiative în sprijinul a milioane de refugiaţi care fug din calea războiului din Ucraina, inclusiv prin sprijinirea ţărilor învecinate.

Consiliul a adoptat la 18 iulie 2022 o serie de decizii de prelungire a mandatelor a patru reprezentanţi speciali ai UE (RSUE): Miroslav Lajčák, RSUE pentru dialogul Belgrad-Priştina şi alte chestiuni regionale din Balcanii de Vest, al cărui mandat a fost prelungit cu doi ani, până la 31 august 2024. A fost numit pentru prima dată la 2 aprilie 2020; Emanuela Claudia Del Re, al cărei mandat în calitatea de RSUE pentru Sahel a fost prelungit cu doi ani, până la 31 august 2024. A fost numită pentru prima dată la 21 iunie 2021; Annette Weber, al cărei mandat în calitatea de RSUE pentru Cornul Africii a fost prelungit cu doi ani, până la 31 august 2024. A fost numită pentru prima dată la 21 iunie 2021; Toivo Klaar, al cărui mandat în calitatea de RSUE pentru Caucazul de Sud şi criza din Georgia a fost prelungit cu încă un an, până la 31 august 2023. A fost numit pentru prima dată la 13 noiembrie 2017, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

În prezent, nouă RSUE sprijină activitatea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell. Printre aceştia se numără cei patru reprezentanţi speciali menţionaţi mai sus, precum şi RSUE în Bosnia şi Herţegovina şi în Kosovo, şi RSUE pentru Asia Centrală, pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu şi pentru drepturile omului. Primii RSUE au fost numiţi în 1996.

Comisia Europeană

Executivul comunitar a propus la 20 iulie 2022, un nou instrument legislativ şi un plan european de reducere a cererii de gaze, pentru a reduce utilizarea gazelor în Europa cu 15% până în primăvara următoare. Comisia va accelera lucrările privind diversificarea aprovizionării, inclusiv achiziţionarea în comun de gaze naturale pentru a consolida posibilitatea ca UE să se aprovizioneze cu gaze din alte surse, potrivit https://ec.europa.eu/.

Comisia propune un nou regulament al Consiliului privind măsurile coordonate de reducere a cererii de gaze, pe baza Articolului 122 din tratat. Noul regulament ar impune tuturor statelor membre să realizeze o reducere de 15% a cererii de gaze între 1 august 2022 şi 31 martie 2023. De asemenea, noul regulament ar oferi Comisiei posibilitatea de a declara, după consultare cu statele membre, o "alertă la nivelul Uniunii" privind securitatea aprovizionării, ceea ce ar impune o reducere obligatorie a cererii de gaze pentru toate statele membre. Alerta la nivelul Uniunii poate fi declanşată atunci când există un risc considerabil de penurie de gaze sau o cerere neobişnuit de mare de gaze. Statele membre trebuie să îşi actualizeze planurile naţionale de urgenţă până la sfârşitul lunii septembrie pentru a arăta modul în care intenţionează să îndeplinească obiectivul de reducere şi trebuie să raporteze Comisiei la fiecare două luni cu privire la progresele înregistrate. Statele membre care solicită furnizarea de gaze în regim de solidaritate vor trebui să demonstreze măsurile pe care le-au adoptat pentru a reduce cererea pe plan intern.

Pentru a ajuta statele membre să realizeze reducerile necesare ale cererii de gaze, Comisia a adoptat un Plan european de reducere a cererii de gaze, care stabileşte măsuri, principii şi criterii pentru reducerea coordonată a cererii. Planul se axează pe înlocuirea gazului cu alţi combustibili şi pe economiile globale de energie în toate sectoarele. Scopul său este de a proteja aprovizionarea gospodăriilor şi a utilizatorilor esenţiali, cum ar fi spitalele, dar şi industriile care sunt de o importanţă capitală pentru furnizarea de produse şi servicii esenţiale către economie, precum şi pentru lanţurile de aprovizionare şi competitivitatea UE.

Prin înlocuirea gazului cu alţi combustibili şi prin economisirea de energie în această vară, se pot stoca mai multe rezerve de gaze pentru iarnă. Luarea de măsuri în prezent va reduce impactul negativ asupra PIB-ului, prin evitarea unor acţiuni neplanificate într-o situaţie ulterioară de criză. Aceste măsuri timpurii eşalonează eforturile în timp, atenuează preocupările pieţei şi volatilitatea preţurilor şi facilitează o mai bună elaborare a unor măsuri specifice şi eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru a proteja industria. Comisia îndeamnă toate statele membre să lanseze campanii de sensibilizare a publicului pentru a promova reducerea încălzirii şi răcirii la scară largă şi să pună în aplicare Comunicarea UE privind economiile de energie, care conţine numeroase opţiuni pentru economii pe termen scurt.

Vicepreşedintele executiv al Comisiei Valdis Dombrovskis şi viceprim-ministrul chinez Liu He au prezidat, la 19 iulie, cel de-al nouălea dialog economic şi comercial la nivel înalt UE-China. Comisarul Mairead McGuinness a participat la rândul său la discuţii, în special pe tema serviciilor financiare. Principalele subiecte de interes ale celui de-al nouălea dialog economic şi comercial la nivel înalt UE-China au vizat aspecte economice problematice de la nivel mondial, perturbările lanţurilor de aprovizionare cauzate de COVID-19, impactul invadării Ucrainei de către Rusia, inclusiv aspecte privind alimentele, energia şi pieţele financiare. Părţile au abordat şi preocupări bilaterale legate de comerţ şi investiţii, precum şi intensificarea cooperării în domeniul serviciilor financiare. UE şi China au convenit să organizeze următorul dialog economic şi comercial la nivel înalt în 2023, potrivit https://ec.europa.eu/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Liviu Tatu, editor online: Adrian Dădârlat)