Roald Amundsen, explorator al zonelor polare, s-a născut la 16 iulie 1872, la Borge, Osfold, în Norvegia, potrivit librivox.org. A fost primul explorator care a ajuns la Polul Sud, în anul 1911.

În 1894, a abandonat studiul medicinei şi a devenit matelot la bordul vasului "Magdalena", destinat vânatului de foci în apele Oceanului Arctic. În scurt timp, iscusinţa lui în arta navigaţiei a devenit cunoscută şi dincolo de graniţele ţării sale. În 1895, primeşte brevetul de timonier.

În 1897, Roald Amundsen a devenit ofiţer secund al vasului "Belgica", ce efectua o expediţie în regiunile antarctice. Comandantul vasului şi al acestei expediţii belgiene (1897-1899) a fost Adrien de Gerlache. Din echipa ştiinţifică a făcut parte şi naturalistul român Emil Racoviţă.

A fost prima expediţie antarctică făcută în scopuri exclusiv ştiinţifice şi prima care a pătruns dincolo de Cercul polar sudic cu un vas cu aburi, deschizând o nouă eră în istoria navigaţiei polare şi realizând totodată primul iernat în apele Antarcticii la latitudini mari (până la 71 grade lat. S).

În 1901, timp de şase luni, Roald Amundsen a studiat la Hamburg, unde s-a iniţiat în ştiinţa magnetismului terestru. În cea de-a doua expediţie pe care a întreprins-o (1903-1906), Roald Amundsen a efectuat observaţii meteorologice şi magnetice, dar nu în ultimul rând a intrat în rada portului Nome din Alaska, înaintând din Norvegia prin apele îngheţate ale nordului.

Roald Amundsen la Polul Sud, decembrie 1911.

În 1909, după ce a auzit că Robert Peary a ajuns la Polul Nord, s-a hotărât să pornească spre celălalt capăt al Pământului, lansându-se, astfel, într-o pasionantă întrecere cu exploratorul englez Robert Falcon Scott. Deznodământul întrecerii a fost tragic pentru expediţia britanică, dar triumfal pentru Roald Amundsen. Echipa norvegiană, îmbarcată pe nava "Fram", a păşit în Antarctica la 16 ianuarie 1911 şi, după un drum lung, obositor şi periculos, norvegienii au atins regiunea Polului Sud la 14 decembrie 1911. Întreaga călătorie a fost relatată în cartea sa "Polul Sud: un raport al expediţiei norvegiene în Antarctica la bordul navei Fram, 1910-1912", publicată în 1912.

 Dirijabilul "Norge" în nacela căruia Roald Amundsen a survolat Polul Nord, Spitsbergen, Norvegia, 1926.

În iunie 1920, a ajuns la Nome, în Alaska, unde mai debarcase cu 14 ani în urmă. În acest fel, exploratorul polar reuşise, în două etape, să efectueze pentru prima oară întreg "periplul" Oceanului Îngheţat. Condiţiile extrem de dificile ale ultimei expediţii l-au determinat să se gândească la posibilitatea de a atinge Polul pe calea aerului. La 9 mai 1926, ideea lui Amundsen s-a împlinit, performanţă obţinută de exploratorul american Richard Eve, în cealaltă extremitate a Globului.

La 12 mai 1926, Roald Amundsen a survolat şi el Polul Nord, în nacela dirijabilului "Norge". Această nouă victorie avea să fie urmată de o înfrângere definitivă.

La 18 iunie 1928, un hidroavion botezat "Latham 47", pilotat de francezul Rene Guilbaud şi în care se aflau câteva persoane, printre care şi Amundsen, a decolat din Bergen (Norvegia) în căutarea dirijabilului "Italia", dispărut la sfârşitul lunii mai a aceluiaşi an. A fost ultima dată când Roald Amundsen a fost văzut în viaţă. Se presupune că hidroavionul s-a prăbuşit din cauza condiţiilor meteo nefavorabile undeva în Marea Barents. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.britannica.com