BISERICI ŞI CATEDRALE: Basilica Santa Maria del Fiore (Domul) din Florenţa

Basilica Santa Maria del Fiore este catedrala - sau domul - arhidiocezei romano-catolice din Florenţa. Numele acesteia, care se traduce prin "Sfânta Maria a Florii" se referă la floarea de crin, simbolul Florenţei, sau la vechiul nume al oraşului - Fiorenza. Pe de altă parte, un document din secolul al XV-lea susţine că "floarea" se referă la Hristos. A fost construită pe locul unei alte catedrale, Santa Reparata, având drept impuls noile catedrale extraordinare din Pisa şi Siena, conform site-ului https://www.crestinortodox.ro/.
La sfârşitul secolului al XIII-lea, biserica veche de nouă secole care ocupa acel loc nu mai era într-o stare satisfăcătoare. Pe de altă parte, ea devenise neîncăpătoare. Astfel, s-a impus construirea unei noi catedrale, mai mare în dimensiuni şi cu un exterior mai bogat. Această catedrală a devenit cea mai mare din Europa la data când a fost terminată, având o capacitate de 30.000 de persoane. În prezent, este întrecută în dimensiuni doar de Basilica Sf. Petru din Vatican, Catedrala Sf. Pavel din Londra şi Catedrala din Milano.
Catedrala a fost proiectată de Arnolfo di Cambio în anul 1296, în aşa fel încât să fie cea mai mare biserică romano-catolică din lume. Arnolfo di Cambio este şi arhitectul altor mari biserici precum Santa Croce şi Palazzo Vecchio. Acesta a proiectat trei nave, toate terminându-se sub domul octogonal, cu nava de la mijloc acoperind vechea biserică Santa Reparata. Prima piatră a fost aşezată la 9 septembrie 1296 de către cardinalul Valeriana, primul legat papal trimis vreodată la Florenţa. Ridicarea acestui vast proiect a durat 170 de ani, adunând efortul colectiv al mai multor generaţii.
După moartea lui Arnolfo, în 1302, lucrul la catedrală a încetinit, apoi a fost oprit pentru o perioadă de 30 de ani. Lucrările au fost impulsionate de descoperirea, în anul 1330, a moaştelor Sf. Zanobius sub vechea Santa Reparata. În 1331, firma Arte della Lana a preluat patronajul lucrărilor la catedrală, iar în 1334 aceasta l-a delegat pe Giotto ca supraveghetor al lucrărilor. Asistat de Andrea Pisano, acesta a continuat proiectul lui Cambio. Murind în 1337, lucrările au rămas în grija lui Andrea Pisano, până când a fost oprit de Plaga Neagră, în anul 1348, notează site-ul https://www.crestinortodox.ro/.
Ulterior, mai mulţi arhitecţi au contribuit la finalizarea lucrărilor. Francesco Talenti a terminat turnul clopotniţă şi a lărgit proiectul printr-o absidă şi capele laterale. După 1359, acestuia i-a urmat Giovanni di Lapo Ghini, care a împărţit nava centrală în patru părţi pătrate. Până în anul 1375, vechea biserică Santa Reparata era deja demolată. Nava a fost terminată în anul 1380, iar până în 1418, doar domul mai rămăsese neterminat.
Pereţii sunt acoperiţi cu dungi verticale şi orizontale din marmură colorată din Carrara (albă), Prato (verde), Siena (roşie), Lavenza şi alte câteva locuri. Catedrala are două uşi laterale: Uşa Canonici (laterala sudică) şi Uşa Mandorla (laterala nordică) împodobite cu lucrări ale lui Nanni di Banco Donatello şi Jacopo della Quercia. Cele şase ferestre laterale sunt despărţite de pilaştri. Doar cele patru ferestre apropiate de transept permit trecerea luminii. Celelalte două ferestre sunt ornamentate total. Ferestrele din cupola centrală sunt rotunde, lucru specific stilului italian gotic. Podeaua bisericii, din marmură, a fost pusă în secolul al XVI-lea. Catedrala a fost sfinţită de papa Eugene IV, la 25 martie 1436.
Domul Catedralei, larg de 42 de metri, a fost iniţial un dom din lemn, ridicat de Arnolfo di Cambio. Ridicarea cupolei de piatră peste bolta catedralei a adus mai multe dificultăţi tehnice. Exista deja un model de cărămidă din anul 1367 pentru dom. În 1419 s-a ţinut o prezentare de proiecte pentru viitorul dom al catedralei. Principalii participanţi au fost Lorenzo Ghiberti (renumit pentru lucrul său la "Porţile Paradisului" de la Baptiseriu) şi Filippo Brunelleschi. Brunelleschi şi-a inspirat proiectul din cupola dublă a Panteonului din Roma. Acesta a proiectat un model din lemn şi unul din piatră, cu ajutorul lui Donatello şi Nanni di Banco. Brunelleschi a câştigat susţinerea proiectului, însă acesta nu a terminat proiectul intenţionat, pentru a fi sigur că el va conduce lucrările. Soluţiile lui Brunelleschi au fost ingenioase şi unice până la acea dată. Proiectul octogonal al domului, aşezat pe un tambur (cilindru) şi nu chiar pe acoperiş, a permis ridicarea domului fără a mai fi nevoie de schele aşezate pe podeaua catedralei.
Ridicarea domului a început în 1420 şi a durat până în 1436. Este unul dintre cele mai impresionante proiecte ale Renaşterii. Acoperişul conic a fost încununat cu o cruce purtând sfinte moaşte, manoperă a lui Verocchio din anul 1469. Acesta a folosit o maşină specială de ridicat greutăţi inventată de Leonardo da Vinci. Această cruce oferă domului înălţimea totală de 114,5 metri. Sfera de la baza crucii a fost fulgerată şi doborâtă la 17 iulie 1600. A fost înlocuită cu una şi mai mare, doi ani mai târziu, conform site-ului https://www.crestinortodox.ro/.
Decoraţiunile lui Baccio d'Agnolo, de pe cilindrul domului, nu au fost terminate niciodată, deoarece acestea nu au fost aprobate de Michelangelo. Abia 150 de ani mai târziu acest dom avea să fie întrecut de domul lui Michelangelo din biserica Sfântul Petru din Vatican.
Faţada catedralei este opera colectivă a mai multor artişti, printre care Andrea Orcagna şi Taddeo Gaddi. Această faţadă originală nu a fost terminată decât în partea inferioară. Aceasta a fost demontată în 1587-1588 de arhitectul curţii Medici, Bernardo Buontalenti, la ordinul marelui duce Francesco I de Medici, nepotrivindu-se cu aspectul timpurilor Renaşterii. Unele dintre sculpturile originale pot fi văzute în muzeul din spatele catedralei. Altele se află la Berlin şi în muzeul Luvru. În 1864, în urma unui concurs, a fost ales proiectul pentru faţadă al lui Emilio de Fabris, realizat în anul 1871. Lucrările au început în 1876, sfârşindu-se în 1887. Această faţadă neo-gotică din marmură albă, verde şi roşie se armonizează cu întreaga catedrală, faţada fiind închinată Maicii Domnului.
Cele trei uşi imense din bronz datează din 1899 până în 1903. Acestea sunt decorate cu scene din viaţa Fecioarei. Mozaicul de deasupra uşii a fost realizat de Niccolo Barabino. În partea superioară a faţadei se află 12 nişe purtând statuile apostolior, în mijlocul cărora se află Fecioara cu Pruncul. Catedrala urmează planul unei basilici, cu o navă şi două abside formând o cruce romană, traversate de arce largi acompaniate de pilaştri care împart nava în trei arcade pătrate. Dimensiunile acesteia sunt imense: lungimea de 153 metri, lăţimea de 38 metri şi de 90 de metri în dreptul braţelor. Înălţimea cupolei centrale, până în dreptul ferestrelor domului, este de 90 de metri, mai precizează site-ul https://www.crestinortodox.ro/.
Sunt de menţionat cele 44 de ferestre cu vitralii, cele mai mari de acest fel din Italia secolelor XIV-XV. Ferestrele înfăţişează sfinţi din Vechiul şi Noul Testament. Sunt lucrări ale celor mai buni artişti ai timpului - Donatello, Lorenzo Ghiberti, Paolo Uccello şi Andrea del Castagno. "Hristos încoronând-o pe Maica Domnului" - fereastra vitraliu circulară de deasupra ceasului, cu o gamă mare de culori - a fost proiectată de Gaddo Gaddi la începutul anilor 1300. Frumosul monument funeral al lui Antonio d' Orso (1323), episcop al Florenţei, a fost realizat de Tino da Camaino. În spatele absidei din mijloc se află altarul Sf. Zanobius, primul episcop al Florenţei. Sicriul din argint, o capodoperă a lui Ghiberti, păstrează vasul cu sfintele sale moaşte.
Marele duce Cosimo I de Medici a hotărât ca domul să fie pictat cu Judecata Universală. Această lucrare imensă - 3.600 de metri pătraţi de suprafaţă pictată - a fost începută în 1568 de Giorgio Vasari şi Federico Zuccari şi a durat până în 1579. Partea cea mai de sus îi înfăţişează pe cei 24 de Înţelepţi Bătrâni ai Apocalipsei. Patru au fost terminaţi de Vasari înainte de moartea sa din 1574. Frederico Zucchero şi colaboratori precum Domenico Cresti au terminat celelalte părţi rămase în aşteptare: corurile de îngeri, Fecioara şi sfinţii, virtuţile, darurile Sfântului Duh, iar la baza cupolei - păcatele capitale şi iadul. Aceste fresce sunt considerate a fi cele mai bune lucrări ale lui Zuccari, menţionează site-ul https://www.crestinortodox.ro/. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)
Sursa fotografiilor: visita-firenze.it
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
28 aprilie - Ziua mondială a securității și sănătății în muncă (ONU)
În 2003, Organizația Internațională a Muncii (OIM) a început să celebreze Ziua mondială a securității și sănătății în muncă pentru a sublinia prevenirea accidentelor și a bolilor la locul de muncă, valorificând punctele forte tradiționale ale OIM, tripartismul și dialogul social. De asemenea, 28 aprilie este Ziua internațională de comem
Prezidențiale2025/ Cadrul legal al alegerilor prezidențiale din mai 2025
Alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 (primul tur) au loc ca urmare a anulării primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024, de către Curtea Constituțională la 6 decembrie 2025. Întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României în 2024 a fost anulat de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024, prin H
Prezidențiale2025/ Calendarul alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025
Calendarul alegerilor prezidențiale pentru alegerile din 4 mai 2025 a fost stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025. Astfel, primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pe 4 mai, iar al doilea pe 18 mai 2025. De ase
CITATUL ZILEI
''Este frumos lucru să-l oprești pe cel care nedreptățește pe alții; sau, cel puțin, ferește-te să-i fii complice'' - Democrit (Cugetări grecești, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981) AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Horia Plugaru)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 28 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Iason și Sosipatru; Sf. Mc. Maxim, Cvintilian și Dadas din Ozovia Greco-catolice Sf. ap. Iason și Sosipatru, din cei 70; Sf. m. Dada, Maxim și Quintilian Romano-catolice Ss. Petru Chanel, pr. m.; Ludovic M. Grignion de Montfort, pr.; Valeria, m. Sfinții Apostoli Iason și Sosipatru
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 28 aprilie
Este a 118-a zi a anului 2025. Au mai rămas 247 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 11 m și apune la 20 h 16 m. Luna răsare la 06 h 08 m și apune la 21 h 38 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Web Summit 2025, la Rio de Janeiro (27-30 aprilie)
Web Summit 2025 la Riocentro din Rio de Janeiro începe la 27 aprilie 2025, reunind nume importante din domeniul tehnologiei informației, al marilor afaceri mondiale, dar și start-upurilor, precum și din acele domenii ale activității umane în care internetul activează ca un mijloc principal de manifestare, potrivit
CITATUL ZILEI
'Deprinde-te a nu mustra decât când ești gata să îndrepți.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril )
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 27 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Simeon, rudenia Domnului, episcopul Ierusalimului Duminica a 2-a după Paști (a Sf. Apostol Toma) Greco-catolice Duminica a 2-a a Paștilor (a lui Toma). Sf. ep. m. Simeon, rudenia Domnului Romano-catolice Duminica a 2-a a Paștelui Sf. Zita, fc. Sfântul Apostol Simeon
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 aprilie
Este a 117-a zi a anului 2025. Au mai rămas 248 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 12 m și apune la 20 h 15 m. Luna răsare la 05 h 40 m și apune la 20 h 11 m. Lună nouă 22 h 31 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
26 aprilie - Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (ONU)
O explozie la Centrala Nucleară de la Cernobîl în 1986 a răspândit un nor radioactiv peste mari părți ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei și Federației Ruse. Aproape 8,4 milioane de oameni din cele trei țări au fost expuși radiațiilor. Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistență internațională ab
26 aprilie - Ziua mondială a proprietății intelectuale (ONU)
La 26 aprilie 2025 este marcată Ziua mondială a proprietății intelectuale, conform www.wipo.int. Proprietatea intelectuală vizează recunoașterea dreptului asupra unei anumite invenții, creații sau idei și în special privind drepturile legale rezultate în urma activității intelectuale depuse. Dreptur
26 aprilie, zi de doliu național pe teritoriul României, în memoria Sanctității Sale Papa Francisc
Guvernul a aprobat, la 24 aprilie 2025, în ședință, declararea zilei de 26 aprilie 2025, ca zi de doliu pe teritoriul României, în memoria Sanctității Sale Papa Francisc, chiar în ziua funeraliilor de la Vatican. 'Lider spiritual și moral, Papa Francisc s-a remarcat prin implicarea activă în viața societății contemporane, o pe
CITATUL ZILEI
'Numai de unul singur ai de ce să te temi: de tine însuți când te privești în față.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 aprilie
Ortodoxe Sf. Mc. Chiril, Chindeu și Tasie din Axiopolis (Cernavodă); Sf. Sfințit Mc. Vasilevs, episcopul Amasiei; Sf. Glafira Greco-catolice Sf. ep. m. Vasile al Amasiei Romano-catolice Sf. Anaclet, pp. Sfinții Mucenici din Dobrogea: Chiril, Chindeu și