Celebrul Jacques-Yves Cousteau - comandant al navei "Calypso", explorator al vieţii subacvatice în domeniul oceanografiei, fotograf, producător de filme - s-a născut la 11 iunie 1910, în localitatea Saint-André-de-Cubzac, în sud-vestul Franţei.

A fost fascinat din copilărie de lumea apelor, chiar de la patru ani, când a învăţat să înoate. Mai târziu, devenind adolescent, a manifestat o curiozitate mare faţă de fotografii şi aparate de fotografiat. A urmat cursurile Colegiului ''Stanislas'' din Paris, apoi pe cele ale Academiei de Marină din Brest, obţinând diploma de inginer. A activat în marina franceză în perioada 1930-1956, conform site-ului www.biography.com.

După ce a fost victima unui grav accident auto, în 1933, Jacques-Yves Cousteau a trecut printr-o perioadă de recuperare destul de dificilă, timp în care a înotat zilnic în apele Mării Mediterane şi a fost uimit de lumea subacvatică.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Cousteau a aderat la mişcarea de rezistenţă franceză, recunoscându-i-se ulterior meritele şi fiindu-i acordate mai multe medalii, inclusiv Legiunea de Onoare din Franţa. După Al Doilea Război Mondial, când şi-a efectuat stagiul militar ca ofiţer de artilerie pe crucişătorul ''Duplex'' iar apoi în cadrul trupelor pazei de coastă din Marea Mediterană, s-a stabilit cu familia în orăşelul Megreve, în apropiere de graniţa cu Elveţia. Ulterior, Cousteau a înfiinţat Grupul de cercetări submarine al marinei franceze (OFRS).

În acea perioadă, a realizat primul dispozitiv aqua-pulmonar care permitea scafandrilor să rămână sub apă perioade destul de lungi. El este autorul proiectelor pentru primul submarin cu aer comprimat, precum şi al unui număr mare de instalaţii destinate scufundării, precizează site-ul amintit. Cousteau a avut un rol esenţial în realizarea unui aparat de fotografiat impermeabil care putea rezista la presiunea mare din apă adâncă. A filmat două documentare privind explorarea subacvatică - "18 metri adâncime" şi "Epave".

În 1948, Cousteau, împreună cu prietenul său Philippe Tailliez şi cu alţi oameni de ştiinţă, a efectuat o expediţie subacvatică în Marea Mediterană pentru a găsi un vas roman naufragiat. La doi ani după această primă operaţiune de arheologie subacvatică, a închiriat o navă pe care a transformat-o în vas de cercetare oceanografică numit "Calypso", potrivit site-ului www.biography.com.

După ce a publicat, în 1953, cartea ''The Silent World'', a fost realizat un film inspirat din carte. Ambele s-au bucurat de un succes atât de mare, încât i-au permis lui Cousteau să realizeze o altă expediţie - la Marea Roşie şi Oceanul Indian, având susţinere financiară din partea guvernul francez şi a National Geographic Society.

Primul său film - "Lumea lui Jacques-Yves Cousteau" - a fost realizat în 1966, fiind transmis de televiziunea ABC. După doi ani, a produs serialul de televiziune ''Lumea submarină a lui Jacques-Yves Cousteau'', care a fost transmis pe parcursul a nouă sezoane şi care a putut fi urmărit de milioane de oameni, aceştia descoperind, prin intermediul filmului, secrete ale vieţii marine şi ale habitatelor din apele lumii întregi.

Cousteau a proiectat laboratoare submarine (''Vorkontinent I'' - în 1962, ''Vorkontinent II'' şi ''Vorkontinent III'' - în 1965), în care a cooptat acvanauţi instruiţi de el în Marea Mediterană, în Marea Roşie şi pe Riviera Franceză. Prima sa acţiune de acest fel a fost redată în cartea ''Marea vie'' (1963), iar cea de-a doua - în documentarul ''Lumea fără soare'' (1965, premiul Oscar pentru cel mai bun documentar).

În 1973, Jacques-Yves Cousteau a înfiinţat, împreună cu fiul său Philippe, ''Cousteau Society'', cu scopul de a asigura supravieţuirea sistemelor hidrografice ale Terrei. Muzeul ''Living Sea'' a fost deschis la bordul vasului ''Queen Mary'', în Long Beach.

Cousteau a condus, în perioada 1975-1976, expediţia în Marea Egee în căutarea Atlantidei. El a preluat conducerea Muzeului Oceanografic din Monaco, rămânând director până în 1989. Rezultatul expediţiilor prelungite efectuate în această perioadă s-a concretizat în 20 de cărţi şi circa 70 de filme şi seriale de televiziune, notează site-ul www.biography.com.

În anii '80, Cousteau a continuat să producă documentare-serial de televiziune, pe care le-a dorit a fi pledoarii pentru protejarea habitatului oceanelor. Poate că expediţia cea mai grea a carierei sale a fost aceea desfăşurată timp de un an şi jumătate în Amazonia (1983-1984), iar rezultatul ei a fost reportajul ''Aventura Amazonului''.

În martie 1993, Jacques-Yves Cousteau a fost numit de preşedintele francez de la acea vreme, François Mitterrand, preşedinte al ''Consiliului pentru drepturile generaţiei viitoare'' - organizaţie pentru protecţia mediului subordonată Ministerului Mediului, având sarcina de a prezenta rapoarte şi propuneri privind integrarea ecologiei în programele politice.

La 8 ianuarie 1996, nava "Calypso" a fost lovită accidental de o barjă şi s-a scufundat în zona Singapore. Jacques Cousteau a încercat să strângă bani pentru a construi o navă nouă, dar a murit în mod neaşteptat, la Paris, la 25 iunie 1997.

Printre filmele realizate de Cousteau se numără: ''Peştele de aur'' (1969 - distins cu Premiul Oscar pentru cel mai bun scurt metraj); ''Lumea fără soare'' (1965 - premiat cu Oscar pentru cel mai bun documentar); ''Lumea lui Jacques-Yves Cousteau'' (serial TV, 1966-1968); ''Lumea submarină a lui Jacques-Yves Cousteau'' (1968); ''Aventurile Amazoniei'' (serial TV, 1982-1985); ''Cousteau - Redescoperirea lumii'' (începând din 1986), menţionează site-ul www.biography.com.

Celebrul oceanolog a publicat numeroase cărţi, dintre care amintim: ''La Plongé au Scaphandre'' (1948); ''The Silent World'' (1953); ''Lumea liniştii şi expediţia Calypso''; ''Rechinii'', ''Coralii'', ''Poluarea'' (1970); ''Rechinii - minunaţii răpitori ai mării''; ''Viaţa şi moartea în marea de corali'' (1972); ''Trei aventuri: Galapagos, Titicaca, Peşterile albastre'' (1973), ''Delfinii'' (1975).

Jacques-Yves Cousteau a fost Doctor Honoris Causa al universităţilor Brandeis şi Berkeley din SUA, laureat al premiului Bruno H.Schubert (1983), al Marii Cruci de Merit (1984) şi al Medaliei pentru pace a SUA (1985). Din 1968, a fost membru al National Academy of Science, SUA, iar din 1989, al Academiei Franceze. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: Cousteau/Facebook