La 18 iunie este marcată Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2021.

În România comunistă, deportarea/delocalizarea persoanelor prin mijloace represive a urmat modelul oferit de gulagul sovietic. În întreaga perioadă comunistă, bănăţeni, olteni, bulgari, sârbi, nemţi, evrei, basarabeni, bucovineni, aromâni, vlahi, megleno-români etc. au fost deportaţi din zona lor de origine spre alte localităţi din România sau în plin câmp, unde au fost obligaţi să îşi construiască propriile sate, arată http://www.memorialuldeportarii.ro/.

Primele acţiuni de deportare au început în 1944, etnicii germani fiind acuzaţi de colaborare cu autorităţile naziste. A urmat delocalizarea familiilor de mari proprietari de teren, de fabrici sau de alte întreprinderi comerciale. Ţăranii, care s-au opus colectivizării, au fost, la rândul lor, deportaţi.

Lăsaţi  în mijlocul câmpiei, deportaţii şi-au construit la început bordeie, locuinţe ale sărăciei

Sursa foto: historia.ro

La 18 iunie 1951, în cadrul uneia dintre cele mai secrete, rapide şi represive acţiuni organizate de autorităţile comuniste, aproximativ 44.000 de persoane, de pe o fâşie de 25 de km la graniţa cu Iugoslavia, au fost deportate în Bărăgan. Deportaţii, provenind din Banat şi Oltenia, au înfiinţat aici 18 noi sate: Viişoara (raion Slobozia), Răchitoasa (raion Feteşti), Olaru (raion Călăraşi), Salcâmi (raion Feteşti), Dâlga (raion Lehliu), Movila Gâldăului (raion Feteşti), Valea Viilor (raion Feteşti), Fundata (raion Slobozia), Dropia (raion Călăraşi), Pelicanu (raion Călăraşi), Ezeru (raion Călăraşi), Lăteşti (raion Feteşti), Măzăreni (raion Brăila), Zagna (raion Brăila), Bumbăcari, Schei (Călmăţui, raion Galaţi), Frumuşiţa (raion Galaţi), Valea Călmăţuiului (Călmăţui, raion Galaţi).

După 1955, foştii deţinuţi politici eliberaţi din închisori au fost trimişi cu domiciliu obligatoriu în diverse localităţi, cei mai mulţi în satele din Bărăgan deja construite ca urmare a deportării din 1951. În 1967, deportarea cetăţenilor români a fost declarată ilegală chiar de autorităţile comuniste.

Cu mic,  cu mare, familiile de deportaţi s-au apucat să facă chirpici.

Sursa foto: historia.ro

În 2020, la 17 iunie, deputaţii au adoptat, în unanimitate, cu 298 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege privind declararea zilei de 18 iunie "Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist". Proiectul de lege fusese adoptat de Senat la 2 octombrie 2019, potrivit www.cdep.ro.

Iniţiatorii propunerii legislative au fost 25 de senatori aparţinând Grupului parlamentar al PNL şi un senator independent. În expunerea de motive se precizează că "Ziua de 18 iunie 1951, a doua zi de Rusalii - Pogorârea (coborârea) Sfântului Duh (Sfântului Spirit) -, din cauza ticăloşiei regimului comunist, s-a transformat într-una fatidică pentru aproximativ 44.000 de compatrioţi (din care 10.000 de copii cu vârste cuprinse între 0-14 ani) care au fost 'dezrădăcinaţi' de pe o fâşie de 25 km la graniţa cu Iugoslavia", menţionează www.cdep.ro.

Un băieţel  din satul Olaru plecând la şcoală.

Sursa foto: historia.ro

La 10 iulie 2020, preşedintele României Klaus Iohannis a semnat Decretul nr. 380/2020 privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 18 iunie ca Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 610 din 10 iulie 2020 şi a intrat în vigoare la 13 iulie 2020.

Legea prevede că Parlamentul, preşedintele României, Guvernul, precum şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale pot organiza manifestări dedicate comemorării acestei zile. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cristian Anghelache, editor onlineŞ Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere: Manifestări prilejuite de comemorarea a 70 de ani de la deportarea bănăţenilor în Bărăgan, organizate la Muzeul Satului Bănăţean Timişoara.