Solicitarea din partea Parlamentului European ca acesta să dobândească drept de iniţiativă legislativă, acordul dintre Consiliu şi Parlament privind salariile minime adecvate în UE, propunerea Comisiei privind bugetul UE pentru anul 2023, acordarea Premiului Publicului LUX 2022 pentru producţia "Quo Vadis, Aida?" etc reprezintă o parte dintre evenimentele desfăşurate la nivelul instituţiilor europene în perioada 6-10 iunie 2022.

Parlamentul European
* Grupul Renew Europe al Parlamentului European (PE) a cerut, la 6 iunie, ca eurodeputaţii să se pronunţe prin vot asupra unei moţiuni de cenzură împotriva comisiei Ursulei von der Leyen, căreia îi reproşează aprobarea planului de relansare al Poloniei în pofida deficienţelor Varşoviei în privinţa respectării statului de drept, conform AFP.
Pentru a fi supus la vot în sesiune plenară, acest text împotriva executivului UE, pregătit de olandeza Sophie in't Veld, fostul premier belgian Guy Verhofstadt şi vicepreşedintele grupului Renew Luis Garicano (Spania), ar trebui să fie semnat de cel puţin o zecime dintre eurodeputaţi, respectiv circa 70.
Comisia Europeană a deblocat, la 1 iunie, planul de relansare polonez în valoarea de 35,4 miliarde de euro, blocat de un an din cauza deficienţelor reproşate Varşoviei în materie de independenţă a justiţiei.
Într-un discurs în PE, din 7 iunie, preşedinta Comisiei Europene şi-a susţinut decizia de a aproba planurile de cheltuieli de miliarde de euro ale Poloniei din fondurile de relansare după epidemia de COVID-19, în ciuda reformelor din justiţia poloneză. "Ştiu că unii dintre dumneavoastră sunt sceptici, dar permiteţi-mi să vă asigur că nu va fi plătit nimic până la realizarea acestor reforme", a spus ea într-un discurs în faţa europarlamentarilor, la Strasbourg (dpa şi Reuters).
La 8 iunie, eurodeputatul român Siegfried Mureşan a scris pe Facebook că Parlamentul European a respins ideea unei moţiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene, respingând un amendament în acest sens al grupului Verzilor la rezoluţia PE privind PNRR-ul Poloniei.

* Coproducţia "Quo Vadis, Aida?" a regizoarei bosniace Jasmila Zbanic a câştigat Premiul Publicului LUX 2022, a anunţat preşedinta PE, Roberta Metsola, într-o ceremonie în plenul Parlamentului European, din 8 iunie. Câştigătorul Premiului Publicului LUX - decernat în comun de Parlament şi Academia Europeană de Film, în parteneriat cu Comisia Europeană şi cu reţeaua Europa Cinemas - este selectat în comun de eurodeputaţi şi de publicul european (fiecare reprezentând 50% din decizia finală), potrivit site-ului https://www.europarl.europa.eu/.

* Parlamentarii europeni au cerut, la 8 iunie, dreptul la iniţiativă legislativă, apreciind că astfel s-ar consolida democraţia în Uniunea Europeană şi s-ar restabili echilibrul între instituţiile Uniunii, conform site-ului PE, https://www.europarl.europa.eu/. Parlamentul European face apel la reforma procesului legislativ, cu ocazia următoarei revizuiri a tratatelor Uniunii, şi observă că - fiind singura instituţie din UE aleasă direct - parlamentarii ar trebui să aibă dreptul de a propune proiecte de legi. Europarlamentarii arată, în raportul adoptat la 8 iunie, că atât Consiliul, cât şi Comisia au obstrucţionat prerogativele legislative indirecte ale Parlamentului, care oricum sunt "insuficiente", precum şi dreptul limitat de iniţiativă al acestuia. Este vorba, printre altele, despre lipsa unor demersuri semnificative ale Consiliului după ce Parlamentul a activat procedura conform Articolului 7 şi de lipsa unui răspuns corespunzător al Comisiei la cele mai multe propuneri legislative ale Parlamentului.
În aceeaşi zi, PE a adoptat o rezoluţie prin care solicită Consiliului European să convină să demareze procesul de revizuire a tratatelor UE, notează site-ul https://www.europarl.europa.eu/.

* Parlamentul European a aprobat, la 8 iunie, un proiect legislativ ce interzice, din anul 2035, comercializarea vehiculelor noi care emit CO2. Documentul face parte din pachetul legislativ european menit să combată schimbările climatice, denumit ''Fit for 55'' şi al cărui obiectiv este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, faţă de nivelul anului 1990, şi atingerea neutralităţii climatice până în anul 2050. Urmează negocieri ale PE cu statele membre ale UE, scrie site-ul https://www.europarl.europa.eu/.

Consiliul Uniunii Europene
* La 7 iunie, preşedinţia Consiliului şi negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord politic provizoriu cu privire la proiectul de directivă privind salariile minime adecvate în UE. Noua lege, odată ce va fi adoptată, va crea premisele creării unui cadru pentru salarii minime adecvate în Europa, fără a stabili, însă, un salariu minim european comun, după cum precizează site-urile https://www.europarl.europa.eu/ şi https://www.consilium.europa.eu/ .
Directiva stabileşte proceduri pentru adecvarea salariilor minime statutare, promovează negocierea colectivă privind stabilirea salariilor şi îmbunătăţeşte accesul efectiv la protecţia salariului minim pentru lucrătorii care au dreptul la un astfel de venit, conform legislaţiei naţionale, de exemplu printr-un salariu minim legal sau prin contracte colective.
Din ianuarie 2022, au avut loc opt runde de negocieri între Consiliu şi Parlamentul European cu privire la acest subiect. Urmează, apoi, un vot oficial atât în Consiliu, cât şi în Parlament. În cazul în care directiva va fi adoptată, statele membre au la dispoziţie doi ani pentru a fi transpusă în legislaţia naţională.
21 dintre cele 27 de ţări ale UE au un salariu minim legal, în timp ce în celelalte şase (Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia şi Suedia) nivelurile salariale sunt determinate prin negocieri colective. Exprimat în euro, salariile minime lunare variază foarte mult în UE, de la 332 de euro în Bulgaria la 2.202 euro în Luxemburg (date Eurostat, 2021), scrie site-ul https://www.europarl.europa.eu/.

* Consiliul şi Parlamentul European au ajuns, la 8 iunie, la un acord politic provizoriu cu privire la propunerea de directivă de instituire a unui încărcător comun (obligativitatea unui port de încărcare USB-C pentru o gamă largă de dispozitive electronice). Noile norme se aplică unei game largi de dispozitive electronice, şi anume: telefoane mobile, tablete şi e-readere, aparate fotografice digitale şi console de jocuri video, căşti, căşti intraauriculare şi difuzoare portabile, mouse-uri şi tastaturi fără fir, sisteme portabile de navigaţie. În plus, noile norme se vor aplica şi tuturor laptopurilor, după 40 de luni de la intrarea în vigoare a directivei. Acordul provizoriu la care s-a ajuns în 8 iunie trebuie aprobat de Consiliu şi de Parlamentul European, scrie site-ul Consiliului.

* Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, desfăşurat în 9-10 iunie, a adoptat concluzii privind strategia UE privind drepturile copilului. Concluziile se concentrează în special pe protecţia drepturilor copiilor în situaţii de criză sau de urgenţă, în lumina războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, notează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Comisia Europeană
* Comisia a propus, la 7 iunie, un buget anual al UE pe 2023 în valoare de 185,6 miliarde euro, care va fi completat de granturi cu o valoare estimată de aproximativ 113,9 miliarde euro din cadrul instrumentului NextGenerationEU, informează site-ul Comisiei, https://ec.europa.eu/.
Proiectul de buget pe 2023 face parte din bugetul pe termen lung al Uniunii, astfel cum a fost adoptat de şefii de stat sau de guvern la sfârşitul anului 2020. Proiectul pentru 2023 include cheltuielile din cadrul instrumentului NextGenerationEU, care vor fi finanţate prin împrumuturi de pe pieţele de capital, şi cheltuielile acoperite de creditele din cadrul plafoanelor bugetare pe termen lung, care sunt finanţate din resurse proprii.
* Comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, a cerut Ungariei, la 8 iunie, să suspende vânzarea de combustibil cu preţ diferit pentru maşinile cu plăcuţe de înmatriculare străine, în caz contrar riscând declanşarea unei proceduri de infringement, potrivit unei scrisori a Comisiei Europene consultate de Reuters.

Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR)
* Peste 4,8 milioane de ucraineni au fost înregistraţi ca refugiaţi în Europa după lansarea invaziei ruse pe 24 februarie, a anunţat, la 8 iunie, Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR). Numărul ucrainenilor care după acea dată au trecut graniţa fără a reveni în Ucraina până pe 7 iunie este însă mult mai mare, de circa 7,3 milioane.
Alţi circa 2,3 milioane de ucraineni care şi-au părăsit ţara începând din 24 februarie s-au întors, între timp, în Ucraina, conform site-ului https://www.unhcr.org/. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Marina Bădulescu)