FRAGMENT DE ISTORIE: 75 de ani de la înfiinţarea Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti (7 iunie)
La 7 iunie 1947, s-a constituit Asociaţia Sportivă "Armata" Bucureşti (A.S.A.) care, din 1948, s-a numit Clubul Sportiv Central al Armatei (C.S.C.A.), din 1950 - Casa Centrală a Armatei (C.C.A.), iar din decembrie 1961 - Clubul Sportiv al Armatei (C.S.A.) "Steaua" Bucureşti.
"Pe 7 iunie, la iniţiativa unor militari - iubitori ai sportului, printre care generalul-maior Dumitru Petrescu, generalul-maior Oreste Alexandrescu, comandorul Traian Săvulescu, locotenent-colonelul Ion Costăchel, maiorul Cornel Şandru - lua fiinţă Asociaţia Sportivă Armata. Ceea ce reprezenta o necesitate pentru sportivii care îşi satisfăceau stagiul militar, dar şi pentru alţi militari în termen iubitori de sport, s-a transformat în scurt timp într-o adevărată putere", arată un comunicat de presă al clubului sportiv al Armatei emis în an aniversar.
A.S.A. Bucureşti cuprindea, la înfiinţare, opt secţii sportive: fotbal, călărie, scrimă, tenis, box, volei, atletism şi tir, potrivit site-ului clubului militar, www.csasteaua.ro.
În prezent, în compunerea C.S.A. Steaua Bucureşti intră 32 de secţii sportive, acoperind majoritatea ramurilor şi disciplinelor, olimpice şi neolimpice, jocuri sportive sau sporturi individuale.
C.S.A. Steaua Bucureşti a dat României primul campion olimpic, trăgătorul Iosif Sârbu, care a cucerit medalia de aur la tir (puşcă) cu prilejul Jocurile Olimpice de la Helsinki din 1952. Prima dublă campioană olimpică a fost stelista Iolanda Balaş-Soter, care a cucerit cele două titluri la săritura în înălţime la Jocurile Olimpice de la Roma (1960) şi Tokyo (1964) şi încă figurează în Cartea Recordurilor cu o performanţă imposibil de egalat: 150 de concursuri consecutive câştigate în perioada 1957-1966, fiind, totodată, autoarea a 14 recorduri mondiale. C.S.A. Steaua Bucureşti a fost locul unde s-a format, s-a dezvoltat şi a atins gloria singurul tenismen din istorie care a devenit primul nr. 1 mondial - Ilie Năstase, el ocupând această poziţie între 23 august 1973 şi 2 iunie 1974.
La sporturile de echipă, jucătorii roş-albaştri au obţinut rezultate excepţionale. Beneficiind de unele dintre cele mai bune condiţii de pregătire, în urma inaugurării celui mai modern stadion din România, la 9 aprilie 1974, echipa de fotbal Steaua Bucureşti a câştigat, la 7 mai 1986, Cupa Campionilor Europeni, fiind prima echipă din estul Europei care a realizat această performanţă şi singura din istoria fotbalului românesc.
Cea mai titrată echipă a clubului este însă echipa de handbal, de două ori câştigătoare a Cupei Campionilor Europeni (1968 şi 1977), în timp ce echipa de hochei pe gheaţă este deţinătoarea recordului mondial pentru cele mai multe titluri naţionale câştigate în istorie (40), înaintea celebrelor ŢSKA Moscova (32) şi Montreal Canadiens (24).
Prima secţie a clubului a fost cea de fotbal care, după reorganizarea sistemului de disputare a campionatului, este admisă în prima divizie a ţării, în urma disputării unor meciuri de baraj. În toamna anului 1998, echipa de fotbal s-a despărţit de Clubul Sportiv, devenind F.C. Steaua.
Repere din activitatea Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti
1947 - Tenismenul Gheorghe Viziru devine campion al României, cucerind astfel primul titlu din istoria clubului. Alte două titluri de campion naţional sunt cucerite de călăreţii Valentin Fotescu la dresaj şi Mihai Măinescu la obstacole.
1948 - Se înfiinţează cinci secţii sportive: motociclism, rugby, handbal, baschet, ciclism. Atletul Dumitru Tălmaciu devine primul sportiv militar care doboară un record al României, în proba de 3.000 m.
1949 - Iau fiinţă secţiile de nataţie, polo pe apă, lupte, canotaj, kaiac-canoe. Se înfiinţează şi secţia de alpinism, care ulterior va fi transferată la Braşov. Echipa de rugby aduce clubului primul titlu de campioană naţională de echipe. Echipa de fotbal cucereşte primul său titlu de campioană. Este înfiinţată secţia de schi.
1950 - Apar trei secţii sportive noi: gimnastică, hochei pe gheaţă şi haltere.
1952 - Sportivii militari participă pentru prima dată la o ediţie a Jocurilor Olimpice, cea de la Helsinki; prima medalie olimpică de aur din istoria sportului românesc este cucerită, la această olimpiadă, de către trăgătorul Iosif Sârbu, în proba de puşcă. Boxerii Vasile Tiţă şi Gheorghe Fiat cuceresc, tot la Helsinki, medaliile olimpice de argint, respectiv de bronz. Se înfiinţează secţia de bob şi cea de patinaj, care va funcţiona doar până în anul 1959.
1953 - Se înfiinţează secţia de pentatlon modern.
1956 - Primul record mondial al clubului militar este cel stabilit de Iolanda Balaş în proba de săritură în înălţime (primul dintre cele 14 recorduri mondiale ale sale). Boxerii Gheorghe Negrea şi Mircea Dobrescu, ca şi floretista Olga Orban cuceresc medalii de argint la J.O. de la Melbourne.
1957 - Gheorghe Negrea cucereşte medalia de aur la Campionatele Europene de box de la Praga, devenind astfel primul campion european al clubului.
1958 - Echipa de fotbal ajunge în optimile de finală ale Cupei Campionilor Europeni. Medalie de aur la Campionatele Europene pentru Iolanda Balaş, prima medalie europeană de aur a secţiei de atletism.
1961 - Handbalul masculin cunoaşte marea consacrare: steliştii Cornel Oţelea, Olimpiu Nodea, Aurel Bulgariu şi Otto Thellman devin campioni mondiali cu reprezentativa României, întrecând cu 9-8 echipa Cehoslovaciei în finala de la Dortmund. Iolanda Balaş stabileşte cel de-al 14-lea său record mondial la înălţime, cu o săritura de 1,91 metri, performanţă considerată imposibilă la acea vreme.
1966 - Tenismenul Ilie Năstase îl întrece pe Ion Ţiriac în finala Campionatelor Internaţionale ale României.
1968 - Viorica Viscopoleanu cucereşte titlul olimpic la J.O. din Mexic, stabilind un nou record mondial, olimpic, european şi balcanic. Ionel Drîmbă devine şi el campion olimpic în proba de floretă. Succes al handbaliştilor militari: Steaua cucereşte pentru prima dată Cupa Campionilor Europeni, învingând la Frankfurt pe Main, formaţia Dukla Praga. Nu mai puţin răsunător este şi succesul echipei feminine de floretă (Suzana Ardeleanu, Ileana Drîmbă, Ecaterina Stahl, Ana Pascu, Olga Szabo), care cucereşte pentru prima dată Cupa Europei, la Torino.
1969 - Florea Voinea înscrie golul cu numărul 1.000 al echipei de fotbal Steaua, în partida cu Dinamo Bacău (scor 8-0).
1970 - Handbaliştii Alexandru Dincă, Cristian Gaţu, Gheorghe Goran, Gheorghe Gruia, Mihail Marinescu, Ştefan Orban, Cornel Oţelea şi Ion Popescu devin campioni mondiali.
1971 - La Paris, Ilie Năstase dă un adevărat recital în Turneul Campionilor, învingându-i, pe rând, pe Cliff Richey, Clark Graebner, Jan Kodes, Zelinko Franulovici şi, în finală, pe Stan Smith.
1972 - Luptătorul Gheorghe Berceanu câştigă medalia de aur la Jocurile Olimpice de la München.
1973 - Echipa feminină de floretă (Suzana Ardeleanu, Ileana Gyulai, Ana Pascu, Ecaterina Stahl şi Olga Szabo) câştigă pentru a patra oară Cupa Europei, intrând definitiv în posesia trofeului. Ilie Năstase - locul 1 în ierarhia mondială.
1974 - La 9 aprilie, a fost inaugurat stadionul de fotbal, cu ocazia unui meci amical cu echipa OFK Belgrad (Iugoslavia), scor 2-2. Nocturna a fost instalată în 1992, iar doi ani mai târziu a fost inaugurată tribuna oficială. Noul stadion a fost inaugurat pe 7 iulie 2021 tot cu un meci între Steaua Bucureşti şi OFK Belgrad, scor 6-0. Al patrulea titlu mondial la handbal pentru România, cu steliştii Ştefan Orban, Cristian Gaţu, Radu Voina, Werner Stockl, Gabriel Kicsid, Alexandru Dincă şi Ştefan Birtalan în lot. Ştefan Birtalan primeşte titlul de golgeter cu 43 de goluri înscrise, iar Cristian Gaţu - titlul de "cel mai bun jucător" al turneului mondial.
1976 - Cu şapte sportivi militari în echipă, România se califică pentru prima dată în grupa A a Campionatului Mondial de Hochei.
1977 - Învingând în finală pe ŢSKA Moscova, Steaua cucereşte pentru a doua oară Cupa Campionilor Europeni la handbal.
1980 - La Jocurile Olimpice de la Moscova, Ion Corneliu (pistol viteză) şi Toma Simionov (canoe dublu) devin campioni olimpici. Alţi 16 sportivi ai clubului Steaua cuceresc medalii olimpice. Argintul cucerit de luptătorul Constantin Alexandru este înscris în anale drept cea de-a o suta medalie olimpică a României.
1983 - Performanţă de răsunet în lumea atletismului mondial: pe 4 iunie, Anişoara Stanciu duce recordul mondial la sărituri până la 7,43 metri. Se înfiinţează secţia de judo.
1984 - Anul de aur al clubului: la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, sportivii stelişti obţin 20 de medalii olimpice, dintre care 9 de aur.
1986 - Supremaţie absolută a halterofilului Nicu Vlad pe plan internaţional: trei medalii de aur la Campionatele Europene şi alte trei la Campionatele Mondiale. 7 mai - superba seară a fotbalului românesc: Steaua învinge FC Barcelona în finala Cupei Campionilor Europeni de la Sevilla, devenind prima şi singura echipă românească de club campioană europeană la fotbal; eroul finalei a fost portarul Helmut Duckadam, care a reuşit să apere 4 penalty-uri consecutive, performanţă unică în istoria fotbalului, la acest nivel.
1987 - Echipa de fotbal cucereşte Supercupa Europei.
1988 - La Jocurile Olimpice de la Seul, Sorin Babii cucereşte medalia de aur în proba de pistol liber 60 focuri, stabilind totodată şi un nou record olimpic. Luptătorul Vasile Puşcaşu devine, la rândul lui, campion olimpic la lupte libere. An de graţie al halterofililor: 20 de medalii la campionatele europene şi mondiale.
1990 - Cu steliştii Gavril Balint, Ilie Dumitrescu, Gheorghe Hagi, Marius Lăcătuş, Silviu Lung şi Iosif Rotariu în lot, naţionala de fotbal a României se califică la turneul final al Campionatului Mondial din Italia; toate golurile României au fost marcate de stelişti: Lăcătuş şi Balint, câte două.
1992 - Canotorii Iulică Ruican şi Dimitrie Popescu devin campioni olimpici la Barcelona. Şi alţi sportivi stelişti obţin medalii olimpice.
1994 - Cu aportul steliştilor Gheorghe Hagi, Dan Petrescu, Miodrag Belodedici, Ilie Dumitrescu, Basarab Panduru şi Constantin Gâlcă, naţionala de fotbal a României obţine cea mai bună performanţă din istoria participării la Campionatele Mondiale - locul 6 la turneul final din SUA.
1996 - La Jocurile Olimpice de la Atlanta, Laura Badea cucereşte titlul olimpic la floretă. Alte şase sportive ale clubului devin campioane olimpice. Bilanţ impresionant al sportivilor stelişti la Jocurile Balcanice: 39 medalii, dintre care 20 de aur.
2000 - Se înfiinţează secţia de Karate modern. Medalii de aur la Jocurile Olimpice de la Sydney pentru Loredana Boboc, Claudia Presecan (gimnastică echipe), Veronica Cochelea, Magdalena Dumitrache şi Ioana Olteanu (canotaj).
2001 - Ia fiinţă secţia de triatlon.
2004 - Judoka Alina Dumitru începe să se impună în competiţiile internaţionale. La Jocurile Olimpice de la Atena, patru sportive ale CSA Steaua cuceresc cel mai înalt titlu sportiv, devenind campioane olimpice. An de excepţie pentru înotătoarea Camelia Potec.
2006 - Gimnasta Sandra Izbaşa îşi începe ascensiunea internaţională. Performanţă a echipei de handbal masculin - câştigarea Challenge Cup (după 17 ani de când o echipă românească de handbal masculin câştigă o cupa europeană).
2009 - Se reînfiinţează echipa de baschet a clubului sub denumirea Steaua Turabo, care va promova după un singur an în prima divizie naţională.
2010 - Se lansează oficial echipa de hochei Steaua Rangers printr-un eveniment de gală cu participarea echipei de hochei FC Barcelona. Alina Dumitru revine în fruntea judo-ului continental câştigând medalia de aur la Campionatul European de la Viena. Spadasinele Ana-Maria Brânză, Anca Maroiu şi Simona Alexandru cuceresc medalia de aur la Campionatele Mondiale.
2012 - La JO de la Londra, Sandra Izbaşa devine noua campioană olimpică la sărituri.
2016 - La JO de la Rio de Janeiro, C.S.A. Steaua a obţinut cele mai strălucitoare medalii olimpice din delegaţia României prin Ana Maria Popescu (Brânză), Simona Gherman şi Simona Pop, la scrimă.
Palmaresul general al C.S.A. Steaua Bucureşti, în medalii obţinute (Aur - Argint - Bronz / Total), în perioada 1947-2020 este următorul: Jocuri Olimpice - 30, 35, 36 / 101; Campionate Mondiale - 191, 245, 257 / 693; Campionate Europene - 374, 415, 479 / 1.268; Universiade şi Campionate Mondiale Universitare - 0, 41, 47 / 88; Cupe Mondiale şi Europene - 80, 85, 91 / 256; Campionate C.I.S.M. şi Spartachiade Militare - 94, 129, 161 / 384; Campionate şi Jocuri Balcanice - 1.321, 964, 605 / 2.890; Jocuri Olimpice cadeţi, juniori şi tineret - 0, 2, 1 / 3; Jocuri Europene - 5, 4, 2 / 11; Festivalul Olimpic tineret - 2, 2, 0 / 4; Jocurile INVICTUS - 3, 2, 4 / 9. Clubul Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti a mai cucerit 13.120 de Campionate Naţionale, 1.486 de Cupe ale României, precum şi câte o dată Cupa Campionilor Europeni şi Supercupa Europei la fotbal.
* * *
Pe 7 iunie 2022, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la înfiinţare, Clubul Sportiv al Armatei organizează un eveniment special - un meci demonstrativ între foşti jucători de fotbal emblematici ai Stelei şi foşti jucători importanţi din istoria echipei naţionale a României. Din echipa roş-albastră vor face parte, printre alţii, Marius Lăcătuş, Iosif Rotariu, Adrian Ilie, Mirel Rădoi şi Constantin Gâlcă, iar la "tricolori" vor juca Florin Prunea, Cosmin Contra, Ioan Ovidiu Sabău, Daniel Pancu şi Ionel Dănciulescu.
C.S. A. Steaua Bucureşti a fost, în decursul istoriei sale, unul dintre cele mai importante cluburi sportive din ţară, palmaresul sportivilor săi la jocurile olimpice, campionate mondiale şi europene, cupe europene, campionate naţionale şi cupe ale României fiind, fără îndoială, dintre cele mai bogate. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.csasteaua.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
2 februarie - Ziua internațională a zonelor umede
Ziua mondială a zonelor umede este marcată în fiecare an la 2 februarie, pentru a sublinia rolul vital al zonelor umede pentru populație și pentru planetă. La 2 februarie 1971, a fost semnată Convenția Ramsar, actul internațional care reglementează zonele umede. Ziua este, însă, marcată începând cu anul 1997, scrie
2 februarie - Ziua ursului și Ziua marmotei, în tradițiile populare
La 2 februarie este sărbătorită în România și de către alte popoare europene Ziua ursului, și în aceeași zi, în mai multe zone din Statele Unite ale Americii și Canada, este sărbătorită Ziua marmotei. Ambele evenimente au în comun elementul de predicție a vremii pentru următoarea perioadă. Ursul a avut un rol calendaristic deosebi
CITATUL ZILEI
'O idee fixă duce în cele din urmă la nebunie sau la o faptă eroică.' - Victor Hugo, 'Anul 93', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 2 februarie
Ortodoxe Întâmpinarea Domnului Duminica a 17-a după Rusalii Greco-catolice Duminica 17 dR. Întâmpinarea Domnului nostru Iisus Hristos în Templu Romano-catolice Întâmpinarea Domnului; Sf. Ioana &I
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 februarie
Este a 33-a zi a anului 2025. Au mai rămas 332 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 33 m și apune la 17 h 27 m. Luna răsare la 09 h 32 m și apune la 22 h 25 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)
PERSONALITATEA ZILEI: Prințesa Stephanie de Monaco
Stephanie de Monaco, cel de-al treilea copil al prințului Rainer III de Monaco și al prințesei Grace, s-a născut la 1 februarie 1965. Și-a petrecut copilăria la Monaco, unde visa să studieze cursuri de design vestimentar. La vârsta de 17 ani, viața i se schimbă pe neașteptate, când în urma unui accident de mașină îi moare mama alături d
DOCUMENTAR: 30 de ani de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană (1 februarie)
Acordul de Asociere la Uniunea Europeană, ce a stabilit o asociere între România, pe de o parte, Comunitatea și statele sale membre, pe de altă parte, a intrat în vigoare la data de 1 februarie 1995, după ce a fost semnat la 1 februarie 1993. Prin semnarea și intrarea în vigoare a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, a început drumul
Săptămâna mondială a armoniei interconfesionale (ONU) (1-7)
În perioada 1-7 februarie 2025, este marcată la nivel mondial, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, Săptămâna mondială a armoniei interconfesionale, conform www.un.org. În diferite locații de pe glob, diferite asociații și organizații organizează manifestări dedicate săptămânii
Barometrul statistic al lunii ianuarie 2025
România a înregistrat în decembrie 2024 cea mai mare rată anuală a inflației din UE, potrivit Eurostat. Rata șomajului din România în formă ajustată sezonier a fost de 5,2%, conform Institutului Național de Statistică. Potrivit unui sondaj realizat în România în luna decembrie, 60,9% dintre români sunt de părere că lucrur
FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Institutului de Istorie Națională din Cluj-Napoca (1 februarie 1920)
Cel mai vechi Institut din România dedicat cercetării istoriei și disciplinelor sale conexe a fost înființat la 2 februarie 1920 sub titulatura de Institutul de Istorie Națională și plasat inițial sub egida Universității din Cluj, potrivit site-ului https://institutuldeistoriegeorgebaritiu.ro/
DOCUMENTAR: Luna februarie
Anul 2025 este un an normal, cu 365 de zile (după anul 2024, cu 366 de zile), în care luna februarie are 28 de zile (față de 29 de zile, câte are într-un an bisect). Februarie este cea mai scurtă lună a anului. Luna februarie este a doua lună a anului în Calendarul Gregorian. Ziua are 11 ore, iar noaptea are 13 ore. Ziua (partea ilumina
1 februarie - Ziua intendenței militare
Ziua intendenței militare este sărbătorită, în fiecare an, la data de 1 februarie. În 1861, la această dată, a fost emis Înaltul Ordin de Zi nr. 29, actul de constituire a intendenței armatei, prin care s-a format corpul ofițerilor de intendență militară, condus de intendentul general al armatei, subordonat Ministerului de Război, potrivit site-ului
CITATUL ZILEI
'Cine are idei limpezi le transmite ușor celorlalți.' - Helvetius, 'Texte pedagogice alese', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 1 februarie
Ortodoxe Înainte-prăznuirea Întâmpinării Domnului; Sf. Mc. Trifon; Sf. Mc. Perpetua și Felicitas Greco-catolice Sf. m. Trifon Romano-catolice Sf. Veridiana, fc. Sfântul Mucenic Trifon este pomenit în calendarul creș
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 1 februarie
Este a 32-a zi a anului 2025. Au mai rămas 333 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 34 m și apune la 17 h 25 m. Luna răsare la 09 h 12 m și apune la 21 h 07 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)