Convenirea asupra celui de-al şaselea pachet de sancţiuni al Uniunii împotriva Rusiei, prelungirea măsurilor restrictive ale UE împotriva regimului sirian, concluzia Comisiei potrivit căreia Croaţia poate adera la moneda euro din 2023, alegerea unei noi conduceri a Partidului Popular European, etc. reprezintă o parte dintre evenimentele desfăşurate la nivelul instituţiilor comunitare în intervalul 30 mai-3 iunie 2022.

Consiliul European
* Consiliul European a adoptat, la 30-31 mai 2022, concluzii privind Ucraina, securitatea alimentară, securitatea şi apărarea şi energia. Consiliul European a convenit, astfel, asupra faptului că cel de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei va acoperi ţiţeiul, precum şi produsele petroliere livrate din Rusia către statele membre, cu o excepţie temporară pentru ţiţeiul livrat prin conducte, scrie https://www.consilium.europa.eu/.
Liderii UE au convenit, în principiu, să reducă cu 90% importurile de petrol din Rusia până la sfârşitul acestui an, cele mai dure sancţiuni ale blocului comunitar de la începutul invaziei asupra Ucrainei (Reuters).
Textul pachetului de sancţiuni trebuie să primească acordul scris al fiecărui stat membru în vederea publicării sale, la 3 iunie, în Jurnalul Oficial, pentru a permite intrarea în vigoare a măsurilor, a precizat preşedinţia franceză a Consiliului UE (AFP, dpa).

Consiliul Uniunii Europene
* La 31 mai, Consiliul a prelungit măsurile restrictive ale UE împotriva regimului sirian cu încă un an, până la 1 iunie 2023, având în vedere continuarea represiunii împotriva populaţiei civile din această ţară. Sancţiunile în vigoare împotriva Siriei au fost introduse în 2011, ca răspuns la reprimarea violentă a populaţiei civile. Măsurile restrictive includ, de asemenea, interzicerea importului de petrol, restricţii impuse asupra anumitor investiţii, îngheţarea activelor deţinute de Banca Centrală a Siriei în UE şi restricţii la export asupra echipamentelor şi tehnologiei care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne, precum şi asupra echipamentelor şi tehnologiei destinate urmăririi şi interceptării comunicaţiilor prin internet sau telefon, scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Comisia Europeană
* La 1 iunie, Comisia Europeană a tras concluzia că singurul stat pregătit să adopte moneda euro, la 1 ianuarie 2023, este Croaţia, ceea ce va aduce la 20 numărul statelor membre din zona euro. Astfel, doar Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor. Toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României - singurul stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv. Bulgaria şi Croaţia sunt cele două state membre care îndeplinesc criteriul cursului de schimb. Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung.
Raportul constată că statul croat îndeplineşte cele patru criterii nominale de convergenţă şi că legislaţia sa este pe deplin compatibilă cu cerinţele tratatului şi cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale/BCE.

* Comisia Europeană a decis, la 1 iunie, să înregistreze o iniţiativă cetăţenească europeană intitulată "Haine de calitate, salariu echitabil". Iniţiativa invită Comisia să prezinte o propunere legislativă care să impună întreprinderilor din sectorul confecţiilor şi încălţămintei să îşi îndeplinească obligaţia de diligenţă în ceea ce priveşte veniturile de subzistenţă din lanţurile lor de aprovizionare. După înregistrare, organizatorii au la dispoziţie şase luni pentru a începe colectarea semnăturilor. Dacă, în termen de un an, iniţiativa cetăţenească europeană este sprijinită de un milion de persoane din cel puţin şapte state membre, Comisia ar putea decide fie să dea curs solicitării, fie să o respingă şi va trebui să îşi argumenteze decizia, informează site-ul Comisiei.

* Comisia Europeană a adoptat, la 2 iunie, un acord de parteneriat cu Franţa, prin care s-a stabilit o strategie de investiţie în valoare de 18,4 miliarde euro, cu titlu de finanţare a politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027. Fondurile sunt destinate promovării coeziunii economice, sociale şi teritoriale, precum şi priorităţilor cheie ale Uniunii cum ar fi tranziţia ecologică şi digitală, potrivit site-ului https://ec.europa.eu/.

* Tot la 2 iunie, Comisia a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, harta privind acordarea ajutoarelor regionale pentru Finlanda, între 1 ianuarie 2022 şi 31 decembrie 2027, în cadrul Orientărilor revizuite privind ajutoarele de stat regionale ("RAG").

* Comisia a mai aprobat, la 2 iunie, şi o serie de ajutoare de stat pentru sprijinul companiilor, în contextul invaziei din Ucraina, către Lituania (20 mil. euro), Spania (10 mld. euro) şi Grecia (50 mil. euro) - ajutoare ce fac parte din Cadrul Temporar de Criză, adoptat de Comisie la 22 martie 2022 şi valabil până la 31 decembrie 2022, mai notează site-ul Comisiei.

Parlamentul European
* La 30 mai, Comisia pentru afaceri economice şi monetare şi cea pentru bugete din PE au adoptat un raport, prin care au solicitat ca finanţarea pentru redresare să fie legată de respectarea statului de drept şi de asigurarea rentabilităţii maxime a investiţiei. Raportul subliniază, totodată, că planurile naţionale de redresare ar trebui să stimuleze rezilienţa, autonomia şi protecţia socială, scrie site-ul PE, https://www.europarl.europa.eu/.

Integrare europeană
* O majoritate covârşitoare a danezilor, aproximativ 67%, a votat, la 1 iunie, în favoarea aderării la politica de apărare a UE. La două săptămâni după invadarea Ucrainei de către Rusia, premierul danez Mette Frederiksen a anunţat un acord cu majoritatea partidelor din parlament pentru a supune unui referendum încetarea excepţiei daneze, precum şi importante investiţii militare pentru a depăşi pragul de 2% din PIB alocat bugetului apărării dorit de NATO. Ţară tradiţional eurosceptică, Danemarca a obţinut o serie de excepţii în 1993, numite "opt out" (opţiunea de retragere) pe mai multe probleme europene, în special în ceea ce priveşte apărarea (AFP).

Partide politice europene
* Partidul Popular European (PPE) şi-a ales o nouă conducere în cadrul congresului statutar, desfăşurat în zilele de 31 mai şi 1 iunie, la Rotterdam (Ţările de Jos), formaţiunea având, pentru următorii trei ani, un nou preşedinte în persoana germanului Manfred Weber. Weber deţine astfel atât preşedinţia PPE, cât şi conducerea grupului europarlamentar al formaţiunii politice paneuropene. El a fost singurul candidat pentru această poziţie. Printre cei zece vicepreşedinţi ai PPE, aleşi la 1 iunie, se află şi eurodeputatul român Siegfried Mureşan, care a primit 372 de voturi ale delegaţilor. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cristian Anghelache)