În statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, la 4 iunie, în fiecare an, este marcată Ziua internaţională a copiilor victime inocente ale agresiunii (International Day of Innocent Children Victims of Aggression).

Scopul acestei zile este de a recunoaşte suferinţa copiilor din întreaga lume care sunt victime ale abuzurilor fizice, mentale şi emoţionale. Această zi afirmă angajamentul ONU de a proteja drepturile copiilor. Activitatea sa este ghidată de Convenţia privind drepturile copilului, cel mai rapid ratificat tratat internaţional privind drepturile omului din istorie.

În perioada conflictelor armate, cei mai vulnerabili membri ai societăţii sunt copiii, care sunt şi cei mai afectaţi de consecinţele războiului. Cele şase încălcări mai frecvente în timpul conflictelor sunt: recrutarea şi folosirea copiilor în război, uciderea, violenţa sexuală, răpirile, atacurile asupra şcolilor şi spitalelor, refuzul accesului umanitar. Din Sierra Leone până în Columbia, Somalia şi Afganistan, în fiecare an, conflictele afectează vieţile a zeci de mii de băieţi şi fete. Aceştia sunt forţaţi să se alăture armatei sau mişcării armate; răpiţi, folosiţi şi abuzaţi, alimentează războaie pe care nu ei le-au creat, se menţionează pe www.un.org/en/observances/child-victim-day.

Ca răspuns la creşterea numărului de încălcări grave comise împotriva copiilor, la 2 aprilie 2019, Reprezentantul special al secretarului general pentru copii şi conflicte armate, Virginia Gamba, a lansat, #ACTtoProtect, o campanie prin care solicită susţinerea de acţiuni şi angajamente în vederea consolidării protecţiei copiilor afectaţi de conflictele armate şi pentru a preveni cele şase încălcări grave împotriva copiilor. Campania se derulează până la sfârşitul anului 2022, potrivit site-ului ONU.

În cadrul unei sesiunii speciale de urgenţă în problema Palestinei, la 19 august 1982, membrii Adunării Generale ONU, "şocaţi de numărul mare de copii palestinieni şi libanezi, care au căzut victime ale actelor de agresiune din partea Israelului", au decis să marcheze această zi adoptând Rezoluţia ES-7/8.

În 1997, Adunarea Generală a adoptat Rezoluţia 51/77 privind drepturile copilului. Aceasta a reprezentat un punct de reper în eforturile de îmbunătăţire a protecţiei copiilor în situaţii de conflict. Rezoluţia a marcat, totodată, începutul unui nou consens în rândul statelor membre, cu privire la necesitatea unei atenţii dedicate, a unor acţiuni de sensibilizare şi a unui efort coordonat, din partea comunităţii internaţionale, pentru a aborda vulnerabilităţile şi încălcările cu care se confruntă copiii în situaţii legate de conflicte.

Rezoluţia 51/77 s-a bazat pe eforturile existente ale Adunării Generale de a proteja drepturile copiilor, inclusiv prin intermediul Convenţiei cu privire la drepturile copilului şi al Protocolului opţional al acesteia, precum şi al rezoluţiilor anuale privind drepturile copilului. De asemenea, aceasta a stabilit mandatul Reprezentantului Special al Secretarului General pentru copii şi conflicte armate.

În ultimii ani, numărul de încălcări comise împotriva copiilor a crescut, în multe zone de conflict. Trebuie să se facă mai mult pentru a proteja cei 250 de milioane de copii care trăiesc în ţările şi în zonele afectate de conflicte. Trebuie să se facă mai mult pentru a proteja copiii de violenţele extreme, pentru a promova dreptul internaţional umanitar şi pentru a se crea cadrul necesar asigurării răspunderii pentru încălcările drepturilor copiilor, potrivit www.un.org.

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă ne oferă un plan general universal pentru a asigura un viitor mai bun pentru copii. Noua agendă include pentru prima dată un obiectiv specific (16.2), pentru a pune capăt tuturor formelor de violenţă împotriva copiilor, iar eliminarea abuzului, a neglijării şi a exploatării copiilor este integrată în mai multe alte obiective legate de violenţă. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)