Peştera Topolniţa, aflată în judeţul Mehedinţi, reprezintă o peşteră naturală, locuită parţial de om, cu altitudinea absolută de 434 m; relativă de 84 m. Prezintă cinci deschideri şi are o lungime totală de 20.500 metri, informează ghidulmuzeelor.cimec.ro.

Peştera este gigantică, cu o reţea de galerii dispusă pe patru etaje: două fosile, unul subfosil şi altul activ, ca urmare a acţiunii apei din trei pâraie.

Prima menţiune a acesteia a fost făcută în 1880 de V. Dumitrescu. În 1898 era interesat de Peştera Topolniţa geologul Gheorghe Murgoci, apoi în 1913, N. Densuşianu şi I. Vintilescu, în 1941, iar în 1961, V. Decu. În timp se vor alătura acestora Marcian Bleahu, I. Povară şi G. Diaconu.

Peştera a fost împărţită de speologi în mai multe sectoare (explorarea este neterminată). Mai important, din punct de vedere arheologic, este sectorul Peştera Femeii, din care se ajunge în Culoarul Liliecilor şi apoi în Culoarul Vetrelor, unde au fost identificate vetre de foc ce datează din neolitic, din epoca dacică şi din cea medievală. Împreună cu acestea se aflau şi materiale ceramice sau piese de metal.

Cercetări arheologice s-au făcut şi în exterior, dezvelind cuptoarele de redus minereul de fier de epocă dacică. La cercetări au mai participat E. Bujor, Vasile Boroneanţ şi alţii, arată sursa citată.

În mai multe locuri în peşteră, a fost identificată şi faună fosilă (Ursus spaeleus).

Peştera Topolniţa este una dintre cele mai frumoase şi mai importante peşteri din lume. Peştera, subordonată administrativ Academiei Române, este protejată şi închisă circuitului turistic. Vizitarea se face controlat. Urmele arheologice descoperite aparţin epocilor: neolitic, Hallstatt, epoca dacică, epoca medievală (ghidulmuzeelor.cimec.ro).

"Numeroase lacuri, sclipind ca gheaţa la lumina lanternelor, întrerup pe alocuri cursul subteran al apei, sporind frumuseţea peşterii. Pe întreg parcursul peşterii se întâlnesc galerii ornate cu stalactite şi coloane, cu stalagmite-lumânări, cu ghirlande, draperii, baldachine şi valuri translucide din calcit imaculat", face cunoscut DJS Mehedinţi (https://mehedinti.insse.ro)

O astfel de galerie este Galeria Racoviţă foarte bogată în formaţiuni de calcit, în care unele zone, ca Pădurea de Lumânări sau Lacul de Cleştar, sunt de o rară frumuseţe, arată DJS Mehedinţi. AGERPRES (Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.ghidulmuzeelor.cimec.ro