La 6 iunie 1987, a fost dat în folosinţă Pasajul Unirea din Capitală, cel mai mare pasaj rutier subteran din ţară la momentul inaugurării.

Pasajul Unirii are o lungime de 900 de metri dintre care 600 de metri acoperiţi şi permite trecerea autovehiculelor pe sub Piaţa Unirii, preluând cele patru benzi centrale, câte două benzi de pe fiecare sens, ale actualului Bulevard I.C. Brătianu (fostul Bulevard 1848). Pasajul iese dincolo de marginea de sud a Pieţei Unirii în cele patru benzi centrale ale bulevardului Dimitrie Cantemir.

Inaugurarea pasajului 'Unirii' din Bucureşti, 1987.

Foto: (c) TRAIAN PROSAN/Arhiva istorică AGERPRES

La data punerii în funcţiune a pasajului subteran, presa vremii anunţa o mare şi nouă realizare a socialismului: inaugurarea Pasajului Piaţa Unirii, la numai 35 de zile de la începerea lucrărilor, potrivit site-ului https://momenteistorice.ro/mega-realizari-ingineresti-pasajul-unirii/. Dincolo de propaganda specifică perioadei comuniste, lucrarea a fost finalizată într-un timp record, deşi operaţiunile pregătitoare construcţiei propriu-zise începuseră cu mai multe luni înainte, astfel că întreaga lucrare a durat circa şase luni.

Pasajul 'Unirii' din Bucureşti, 1988.

Foto: (c) MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES 

Pasajul Unirii a fost gândit să gestioneze şi să elibereze una dintre cele mai aglomerate zone ale Capitalei. Arhitectura modernă şi soluţiile tehnice găsite la acea vreme fac din pasajul subteran al Capitalei un proiect ingineresc unicat.

În articolul de pe prima pagină a ediţiei din 7 iunie 1987 a ziarului Scînteia, organul de presă al Partidului Comunist Român, se arăta că "proiectanţii şi constructorii au raportat că, puternic mobilizaţi de indicaţiile şi îndrumările secretarului general al partidului, au realizat cu succes această lucrare de o deosebită dificultate". Pasajul fusese terminat, rămânând de executat operaţiile de finisaj.

Sursa foto: momenteistorice.ro 

Ziariştii prezentau în Scînteia şi câteva date tehnice ale construcţiei mult-lăudate. Astfel, pasajul, cu o lungime de 900 metri, din care 600 acoperiţi, începe din Bulevardul 1848, în dreptul străzii Bărăţiei, traversează Piaţa Unirii şi iese în Bulevardul Dimitrie Cantemir. Pentru ca Bulevardul 1848 să rămână carosabil şi să nu-şi modifice înfăţişarea, intrarea în pasaj se face prin două piste laterale, care apoi se unesc la intersecţia cu Calea Călăraşi, formând un pasaj cu secţiune comună, cu două benzi pe fiecare sens. Situat în inima oraşului, pasajul este dotat cu echipamente şi aparatură modernă, dispunând de instalaţii de iluminat şi de ventilaţie, de staţii de pompare, bazine de retenţie pentru preluarea apelor pluviale, de senzori pentru noxe, de televiziune cu circuit închis, ceea ce asigură o deplină siguranţă a traficului.

În articol se mai scria că, "în cadrul dialogului de lucru, la care au luat parte cadre de conducere din ministere şi întreprinderi specializate, reprezentanţi ai Consiliului popular al Capitalei, s-a relevat faptul că printr-o muncă susţinută, printr-o temeinică pregătire şi organizare a activităţii de şantier, prin adoptarea unor tehnologii noi - pereţi şi grinzi prefabricate - această amplă lucrare s-a finalizat în 35 de zile". Problemele complexe ivite în timpul realizării pasajului au fost soluţionate direct, pe şantier, de membri ai guvernului, ai conducerii ministerului de resort, de către proiectanţi şi constructori, precizau cei de la Scînteia. La construcţia pasajului au fost folosite tehnici avansate, ceea ce a contribuit la scurtarea considerabilă a perioadei de execuţie. La realizarea pasajului au colaborat Centrala de construcţii industriale din Capitală, trusturile de profil din Iaşi şi Bacău, Institutul de proiectări pentru transporturi auto, navale şi aeriene, Institutul "Proiect" Bucureşti, Întreprinderea "Metroul" Bucureşti, "numeroşi constructori cu o îndelungată şi valoroasă experienţă dobândită pe alte importante şantiere ale ţării, ostaşi ai forţelor noastre armate".

Foto: (c)  LIVIU SOVA/ AGERPRES FOTO 

La 29 iunie 2009, Pasajul Unirii a intrat în renovare pentru o perioadă de aproximativ patru luni. Renovarea pasajului a presupus intervenţii de ameliorare a stabilităţii structurii, precum şi amenajări conform standardelor europene. În tot acest timp, circulaţia s-a desfăşurat pe un singur sens în timpul zilei, iar noaptea pasajul a fost închis circulaţiei publice. Pasajul a fost redat circulaţiei la 14 septembrie 2009, înainte de data limită din contract. În prezent, Piaţa Unirii şi pasajul reprezintă una dintre zonele cele mai aglomerate din Capitală. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda)