La 28 mai 1977 a avut loc inaugurarea Monumentului Triumfal Tropaeum Traiani reconstituit, precum şi a Muzeului ''Tropaeum Traiani'' de la Adamclisi, judeţul Constanţa. În prezent, Complexul muzeal ''Tropaeum Traiani'' de la Adamclisi include Monumentul Triumfal, muzeul şi cetatea Tropaeum Traiani.

Pe teritoriul comunei Adamclisi din judeţul Constanţa se află unele dintre cele mai importante vestigii antice romane de pe teritoriul ţării noastre: Monumentul Triumfal Tropaeum Traiani şi ruinele cetăţii Tropaeum Traiani. Monumentul Triumfal de la Adamclisi constituie unul dintre cele mai însemnate monumente de artă provincială romană, nu numai de pe teritoriul României, dar şi de pe toată întinderea vechii lumi romane imperiale, se menţionează pe site-ul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, https://www.minac.ro/.

Monumentul Triumfal, înalt de 42 m, a fost inaugurat în anul 109 d.Hr. pe un platou de la Adamclisi, în memoria victoriei obţinute aici de legiunile romane ale împăratului Traian în timpul primului război dacic (101-102 d.Hr.). Acesta este cel mai însemnat monument ridicat de romani în regiunea Dunării de Jos, conform volumului ''Istoria României în date'' (Bucureşti, 1992).

Monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi.(28 aug. 2009)

Foto: (c)  SIMION MECHNO/ AGERPRES FOTO

"Locul amplasării sale nu este întâmplător ales, dominând prin înălţime relieful înconjurator pe zeci de kilometri întregi. Monumentul, ca şi multe dintre creaţiile antichităţii, nu servea în primul rând desfătării ochiului şi simţurilor artistice ale privitorilor, ci unul din scopurile urmărite era tocmai acela de a impresiona populaţia locală şi de a transmite mereu un mesaj important (cu funcţie socială precisă), reprezentând un simbol al Romei şi totodată unul din cele mai importante edificii-monument ridicate de aceasta pe cuprinsul imperiului", indică site-ul https://www.minac.ro/.

De formă circulară, cu un diametru de cca 38,3 metri, Monumentul Triumfal (construit între anii 106-109 d.Hr.) este alcătuit dintr-un nucleu cilindric înconjurat la bază de o platformă circulară cu şapte trepte de piatră. Pe nucleul cilindric se aflau, de jur împrejur, 54 de metope din piatră din care s-au mai păstrat doar 49, sculptate în basorelief cu scene din timpul luptelor dintre daci şi romani. Deasupra nucleului se înalţă un acoperiş tronconic îmbrăcat în solzi din piatră şi un soclu hexagonal, înalt de şase metri, pe care se află Trofeul propriu-zis. Acesta înfăţişează o armură clasică romană, cu armele de luptă, şi are la bază arme şi prizonieri sculptaţi tot în piatră. Pe una dintre feţele soclului hexagonal a fost descifrată o inscripţie conform căreia monumentul a fost închinat ''Zeului Marte, răzbunătorul'' (Mars Ultor).

Monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi.(1 mai 2008)

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES FOTO

Aproximativ în aceeaşi vreme cu monumentul, la o distanţă de aproximativ 1,5 km, a fost construită cetatea Tropaeum Traiani, locuită de romanii care, după luptele cu geto-dacii, s-au stabilit pe aceste meleaguri. Cetatea, situată ca într-un amfiteatru, avea impozante edificii publice şi construcţii civile, turnuri şi ziduri de apărare din blocuri mari de piatră, străzi pavate cu dale de piatră şi un sistem de canalizare.

Cetatea de la Tropaeum Traiani a fost unul dintre cele mai importante centre economice, politice şi religioase din Dobrogea romană (în cadrul provinciilor Moesia Inferior şi Scythia Minor), cercetările de specialitate efectuate de mai bine de 120 de ani relevând o mare cantitate de informaţii cu caracter istoric, arheologic şi arhitectural, diseminate în lucrări ştiinţifice şi de popularizare, se menţionează şi pe https://www.minac.ro/.

''Tropaeum Traiani, fortăreaţa întemeiată de împăratul Traian pe platoul situat în valea Urluii, spre vest de satul de azi Adamclisi, judeţul Constanţa, la o importantă răscruce de drumuri romane militare şi comerciale, unde se afla o aşezare geto-dacică mai veche şi în apropierea măreţului monument triumfal înălţat de acelaşi împărat în anul 109 d.Hr., a ajuns curând la mare înflorire economică şi culturală, fiind ridicată către anul 170 la rangul de municipium. Refăcută 'din temelii' sub Constantin şi Liciniu (316 d.Hr.), 'cetatea tropeenilor' a cunoscut ultima sa perioadă de mare înflorire în secolul al VI-lea, sub împăraţii Anastasius I şi Iustinian şi a dăinuit până la începutul secolului al VII-lea'', se arată în volumul ''Tropaeum Traiani. I . Cetatea'' (coordonator Ion Barnea), apărut în 1979, la Bucureşti.

Monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi.(28 aug. 2009)

Foto: (c)  SIMION MECHNO/ AGERPRES FOTO

Atenţia cercetătorilor români asupra monumentului Tropaeum Traiani şi a aşezării cu acelaşi nume a fost atrasă curând după reintrarea Dobrogei în graniţele României în urma Războiului de Independenţă din 1877-1878. În anul 1882, istoricul şi arheologul Grigore Tocilescu vizitează pentru prima dată localitatea Adamclisi. În anul 1882, Grigore Tocilescu, directorul de atunci al Muzeului de antichităţi, a deschis la Adamclisi primul şantier arheologic românesc, se arată în lucrarea amintită.

Grigore Tocilescu s-a ocupat, între anii 1882-1890, de dezvelirea şi studierea monumentului triumfal. Din 1891, Grigore Tocilescu începe săpăturile arheologice şi la cetate, acestea fiind efectuate în mai multe campanii în anii 1891-1893, 1895-1897, 1904-1909. Cu prilejul săpăturilor, la cetate au fost descoperite importante inscripţii, pe baza cărora s-a putut stabili că numele cetăţii era Tropaeum Traiani, a fost stabilit planul cetăţii, au fost dezvelite porţile principale, o parte din incintă şi din strada principală, basilica forensis, patru bazilici creştine. Pe dealul Monumentului Triumfal au fost descoperite altarul militar (ridicat din ordinul împăratului Traian în amintirea militarilor romani căzuţi în bătălie) şi tumulul funerar (mausoleul).

Monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi.(28 aug. 2009)

Foto: (c)  SIMION MECHNO/ AGERPRES FOTO

După moartea lui Grigore Tocilescu, în 1909, săpăturile arheologice de la Adamclisi au fost continuate, până în 1910, de succesorul acestuia la conducerea Muzeului naţional de antichităţi, G. Murnu. Vasile Pârvan, devenit director al Muzeului naţional de antichităţi în 1910, nu a mai reluat săpăturile de la Adamclisi, în schimb, întemeindu-se pe rezultatele obţinute de Grigore Tocilescu, a întocmit un temeinic studiu de sinteză istorico-arheologică privind cetatea Tropaeum Traiani.

În 1933, istoricul şi arheologul Paul Nicorescu, profesor la Universitatea din Iaşi, a reluat cercetarea ruinelor romane de la Adamclisi, cercetări care au durat până în 1943. Alte campanii de săpături arheologice au avut loc în 1960 şi 1963.

Începând din 1968, Institutul de Arheologie din Bucureşti, la care, un an mai târziu, s-au asociat Muzeul de Arheologie din Constanţa şi, pentru un timp, şi câţiva arheologi din Iaşi, a reluat săpăturile arheologice atât pe dealul monumentului, cât şi la cetate. Săpăturile arheologice au continuat în 1970 şi 1971, fiind realizate de un colectiv de cercetători de la Institutul de Arheologie condus de istoricul şi arheologul Ion Barnea, iar ulterior de profesorul Alexandru Barnea.

Monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi.(28 aug. 2009)

Foto: (c)  SIMION MECHNO/ AGERPRES FOTO

Întregul ansamblu arheologic a fost restaurat pentru prima dată în perioada 1974 -1977. Monumentul Triumfal a fost reconstituit în 1975-1976 cu piese reproduse după cele originale, acestea din urmă (metope şi alte sculpturi de la Monumentul Triumfal) fiind adăpostite într-un muzeu înfiinţat în satul Adamclisi.

La 28 mai 1977 a avut loc inaugurarea Monumentului Triumfal Tropaeum Traiani reconstituit şi a Muzeului ''Tropaeum Traiani'', a cărui clădire este concepută ca un lapidarium. Muzeul adăposteşte părţi originale ale monumentului Tropaeum Traiani, precum şi o serie de vestigii arheologice descoperite la fosta cetate romană cu acelaşi nume. Astfel, pot fi văzute aici statuia originală din vârful monumentului Tropaeum Traiani, metope înfăţişând scene de luptă dintre daci şi romani, frize, ceramică, unelte, opaiţe, fragmente de apeducte, podoabe ş.a.

În 2009, Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în scop numismatic, o monedă din argint dedicată aniversării a 1900 de ani de la inaugurarea monumentului de la Adamclisi. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie fotodin deschidere: Monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi. (10 iul. 1996)