În urmă cu 755 de ani, la 3 iunie 1267, Mediaşul era pentru prima dată menţionat documentar cu numele "Villa Medies", iar, mai târziu, în 1283, cu acela de "Sacerdos de Medies", potrivit lucrării "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).

Actualul teritoriu al Mediaşului şi împrejurimile sale au fost locul unor aşezări umane de mii de ani. Aici au fost descoperite vestigii materiale din neolitic, din perioada de trecere de la Epoca bronzului la cea a fierului, din Hallstatt (o aşezare fortificată, cu două cimitire de înhumaţie), din La Tene (o necropolă celtică de incineraţie de la sfârşitul secolului IV î.Hr., în care s-au găsit obiecte din bronz - brăţări, coloane, securi ş.a.), din perioada dacică datând din secolele III-II î.Hr., din care s-au recuperat vase din ceramică modelate cu mâna, cu lustru negru, şi un tezaur dacic din argint, alcătuit din fibule cu noduri, colan, lanţ-colier, o monedă din argint ş.a.), din secolul I d. Hr., din perioada de trecere la feudalism (un inel din aur) etc. Pe Dealul Cucului au fost dezvăluite urme ale castrului roman Media, arată lucrarea "Enciclopedia Geografică a României" (Editura Enciclopedică, 2002).

De-a lungul vremii, localitatea a apărut menţionată sub diferite alte nume: Medies, Medgyes, Medyesch, Medwisch, etc. În secolele XII-XIII, regii Ungariei au adus în regiune colonişti germani, cunoscuţi sub numele de saşi. În 1318, saşii din Mediaş şi din Şeica Mare au primit anumite privilegii fiscale şi au fost scutiţi de obligativitatea de a participa la oastea regală. Tot atunci au fost menţionate pentru prima dată scaunele de Mediaş şi Şeica.

În 1359, localitatea a fost declarată oraş - "Civitas Megyes" - cu dreptul de a avea târguri anuale de vite, cereale şi fructe, însă din 1407 a revenit la denumirea de "oppidum" şi "villa". Incursiunile turceşti în Transilvania din perioada 1437-1438 au determinat decăderea accentuată a Scaunului de Mediaş, din punct de vedere economic şi demografic. Nici satele sau târgurile mai mici nu puteau asigura apărarea unor ziduri de mare lungime, astfel încât s-a recurs la fortificarea bisericilor, notează site-ul https://visitmedias.com/.

În Mediaş, la mijlocul secolului al XIV-lea, au fost ridicate ziduri de fortificaţie pe o suprafaţă restrânsă, întărite cu două turnuri. După anul 1400, zidurile au fost supraînălţate şi s-a proiectat construirea a altor trei turnuri, unite prin centuri prevăzute cu şanţuri de apă şi drumuri de strajă, având ca scop protejarea zonei din jurul Bisericii "Sfânta Margareta" (1414 - prima referire documentară). Acest ansamblu de fortificaţii, cunoscut sub denumirea de Castel (fortăreaţă), a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1450.

De-a lungul secolelor, cetatea Mediaşului a fost nevoită să reziste în faţa a numeroase asedii, fiind cucerită şi devastată în mai multe rânduri de către armatele de ocupaţie. După ce Regatul Ungar a fost înfrânt în 1526, la Mohács, trupele lui Ioan Zápolya au asediat şi au cucerit cetatea în 1529. Acest asediu a provocat distrugeri importante. După 10 ani, saşii din Mediaş au primit privilegiul libertăţii comerciale, având anumite înlesniri fiscale şi scutiţi de taxe comerciale. Aceste fapt a contribuit enorm la dezvoltarea oraşului, atât financiar, cât şi economic, devenind unul dintre principalele centre comerciale din Transilvania. Pe la 1586 a fost menţionată documentar şcoala oraşului - "Schola civitatis". Conform unui plan al oraşului din 1736, cetatea avea trei porţi principale, patru porţi secundare şi 19 bastioane cu turnuri, indică acelaşi site.

Printre numeroasele obiective turistice ale Mediaşului se numără cele câteva fragmente şi turnuri aparţinând zidului de apărare, care înconjura oraşul medieval: Turnul trompeţilor (1465; cu 74 metri înălţime este clasificat al zecelea turn din lume ca grad de înclinare; a fost reparat în 1672 şi 1927, când i s-a întărit fundaţia şi i s-a aplicat o centură de beton pentru a-i asigura stabilitatea), Turnul rotarilor (1480-1534), Turnul de poartă al pietrarilor şi zidarilor (1507, cu transformări din secolele XVIII-XIX), Bastionul dogarilor (secolele XV-XVI), Turnul străzii pierdute (1507), Turnul de poartă (secolul al XVI-lea, construit de breasla aurarilor, numit şi Turnul Foarcăş), Turnul fierarilor (secolul al XVI-lea).

Biserica "Sfânta Margareta" (astăzi biserică evanghelică) a fost refăcută în anii 1447-1482, cu unele modificări în secolele al XVII-lea şi al XIX-lea. Cu turla sa de 70 metri înălţime, biserica păstrează picturi murale interioare de factură gotică, executate pe la 1500.

Alte obiective: biserica franciscană (anul 1444, construită în stil gotic, cu unele transformări baroce din anii 1726-1742, cu un altar în stil rococo); căminul Sfântul Anton (secolul al XV-lea); casa istoricului şi gânditorului sas "Ştefan Ludwig Roth" (anul 1796, inaugurată ca muzeu memorial în 1970); biserica greco-catolică "Înălţarea Domnului" (construită în 1826 de către episcopul Ioan Bob), potrivit volumului "Enciclopedia Geografică a României" (Editura Enciclopedică, 2002).

Municipiul Mediaş este situat în judeţul Sibiu, mai exact în Podişul Târnavelor, pe râurile Târnava Mare şi Moşna. Se află la o distanţă de 55 km de Sibiu, municipiul reşedinţă de judeţ. Mediaşul a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968. La Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011, număra 47.204 de locuitori. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.medgyes.ro