Preşedinta Moldovei, Maia Sandu, s-a adresat Parlamentului European, reuniunea Consiliului Afaceri Externe şi a Consiliului Afaceri Externe (Apărare), a treia reuniune a Comitetului ministerial comun UE-Canada, publicarea tabloului de bord privind justiţia în Uniunea Europeană, ediţia 2022, prezentarea unei serii de măsuri suplimentare pe termen lung pentru a contracara preţurile ridicate la energie, sunt doar câteva dintre evenimentele perioadei 16-20 mai.

Consiliul European
Consiliul Afaceri Externe a desfăşurat, în cadrul reuniunii din 16 mai, o discuţie strategică cu privire la modalităţile în care UE poate contribui la atenuarea impactului asupra Balcanilor de Vest al agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Miniştrii au explorat posibile acţiuni ale UE pentru a îmbunătăţi direcţionarea angajamentului politic al UE în regiune şi au luat în considerare modalităţi de a ajuta partenerii din Balcanii de Vest să-şi sporească rezilienţa faţă de părţi terţe şi ameninţări hibride, arată site-ul oficial al Consiliului European, informează site-ul oficial al Consiliului European, https://www.consilium.europa.eu/.

Consiliul Afaceri Externe a discutat despre agresiunea în curs a Rusiei împotriva Ucrainei şi s-a axat pe cele mai recente evoluţii de pe teren, precum şi pe direcţiile de acţiune ale UE. În special, miniştrii au discutat despre sprijinul UE faţă de Ucraina, comunicarea diplomatică, măsurile de descurajare, manipularea informaţiilor de către Rusia, precum şi despre activităţile de ingerinţă şi eforturile de garantare a tragerii la răspundere. Ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, şi ministrul canadian al afacerilor externe, Mélanie Joly, au participat, de asemenea, la discuţie. Alături de G7, G20 şi FAO, UE depune eforturi în direcţia atenuării efectelor negative ale agresiunii Rusiei, precum şi a asigurării aprovizionării cu alimente pentru toate ţările.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, a informat Consiliul cu privire la misiunea sa recentă în America Latină, unde s-a întâlnit cu liderii din Chile şi Panama. Consiliul a primit informaţii şi cu privire la situaţia din Etiopia, tensiunile în curs din estul Mării Mediterane, precum şi stadiul candidaturilor NATO ale două state membre ale UE.

Consiliul Afaceri Externe (Apărare) din 17 mai 2022, a decis să confirme decizia provizorie luată în aprilie de a suspenda instruirea operaţională pentru unităţile forţelor armate şi paza naţională maliene, având în vedere lipsa de garanţii din partea autorităţilor de tranziţie cu privire la neinterferenţa mercenarilor ruşi cu forţele armate maliene antrenate de misiunea de instruire a UE, precum şi înmulţirea cazurilor de coluziune şi a acuzaţiilor de încălcări grave ale drepturilor omului. UE a suspendat, de asemenea, livrarea de echipamente militare în cadrul Instrumentului european pentru pace, care era în curs. UE nu va părăsi Sahelul şi va transfera resurse militare în ţările învecinate, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Totodată, miniştrii au purtat o discuţie cu privire la punerea în aplicare a Busolei strategice, ce conţine peste 80 de acţiuni concrete cu termene clare de realizare, dintre care 51 trebuie puse în aplicare până la sfârşitul anului 2022. Consiliul s-a concentrat în special asupra modului în care UE îşi poate adapta misiunile şi operaţiile din cadrul politicii de securitate şi apărare comune (PSAC) şi le poate spori eficacitatea. Discuţia a evidenţiat necesitatea de a dispune de o mai mare flexibilitate atunci când se răspunde nevoilor partenerilor, de acţiuni de formare mai bine direcţionate, de încadrare, de echipamente şi de adaptabilitate la situaţia în materie de securitate. Miniştrii au subliniat importanţa prevenirii crizelor, oferind partenerilor formare, consiliere sau echipamente înainte de izbucnirea unui conflict, acţionând eventual în echipe mai mici şi mai agile.

Miniştrii apărării din UE au discutat despre agresiunea rusă în curs împotriva Ucrainei, cu participarea secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, şi a ministrului apărării al Ucrainei, Oleksi Reznikov. Acesta din urmă a informat miniştrii cu privire la situaţia de pe teren şi la nevoile armatei ucrainene, pe care UE continuă să o sprijine. Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, a subliniat că UE trebuie să susţină efortul şi să realimenteze resursele şi stocurile ucrainene. El a anunţat, de asemenea, că o tranşă suplimentară de 500 de milioane euro în cadrul Instrumentului european pentru pace ar aduce în curând sprijinul militar total acordat de UE forţelor armate ucrainene de la începutul invaziei Rusiei la 2 miliarde euro.

Misiunea UE de consiliere în Ucraina (EUAM Ucraina) îşi va reîncepe activitatea la Kiev, fiind elaborate două direcţii de lucru suplimentare: sprijinirea gestionării frontierelor şi investigarea şi urmărirea penală a crimelor de război.

Cea de a treia reuniune a Comitetului ministerial comun UE-Canada a avut loc la 16 mai 2022, la Bruxelles, şi a fost coprezidată de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, şi de ministrul afacerilor externe a Canadei, Mélanie Joly. Reuniunea a reafirmat caracterul unic şi vibrant al parteneriatului UE-Canada, bazat pe valori comune şi pe ample legături istorice, culturale, politice şi economice, şi a discutat despre modalităţi de aprofundare în continuare a acestuia. Comitetul a adoptat o declaraţie comună: "Canada este unul dintre cei mai apropiaţi şi mai fiabili parteneri ai Uniunii Europene. Acum, când marcăm cea de a cincea aniversare a aplicării provizorii a Acordului de parteneriat strategic UE-Canada, colaborăm mai strâns ca niciodată pentru a promova o ordine internaţională bazată pe norme, întemeiată pe valori comune şi pe dreptul internaţional. Acest lucru este reflectat de răspunsul nostru unit la invadarea neprovocată şi nejustificată a Ucrainei de către Rusia şi de sprijinul nostru ferm pentru Ucraina şi poporul său. UE şi Canada colaborează, de asemenea, pentru a aborda consecinţele la nivel mondial ale războiului, în domenii precum insecuritatea energetică şi alimentară, alături de sprijinirea şi preluarea refugiaţilor. Beneficiind de un cadru instituţional solid - Acordul de parteneriat strategic (APS) şi Acordul economic cuprinzător (CETA) - cooperarea dintre UE şi Canada este solidă şi aduce beneficii concrete cetăţenilor ambelor părţi.", informează https://www.consilium.europa.eu/.

Parlamentul European
La 18 mai 2022, preşedinta Moldovei, Maia Sandu, s-a adresat Parlamentului European cu privire la războiul din Ucraina şi consecinţele acestuia. "Aproape jumătate de milion de ucraineni ne-au trecut graniţa şi în jur de 90.000 sunt încă la noi, găzduiţi de concetăţenii mei inimoşi", a spus Sandu deputaţilor europeni. "Jumătate dintre refugiaţii de azi sunt copii. Ei reprezintă 10% din numărul total al copiilor din ţară.", arată https://www.europarl.europa.eu/.

Ea a cerut sprijin pentru cererea Moldovei de integrare în UE: "Vă cer să creşteţi sprijinul UE pentru Moldova - atât pentru moldovenii care vor să-şi păstreze democraţia şi libertatea, cât şi pentru Europa - pentru a avea un partener statornic, previzibil şi de nădejde care să contribuie la pacea din vecinătatea estică. Independenţa, dezvoltarea noastră paşnică, reformele economice şi politice au nevoie de o ancoră şi această ancoră este perspectiva clară a aderării la UE, statutul de ţară candidată."

Pe 3 martie 2022, Moldova a înaintat o cerere oficială de aderare la Uniunea Europeană, decizie ce a urmat invaziei ruse în Ucraina. Prin rezoluţia adoptată pe 5 mai, Parlamentul a salutat cererea oficială a Moldovei de aderare şi a spus că UE trebuie să acorde acesteia statutul de stat candidat. Pe 19 mai, eurodeputaţii au adoptat o rezoluţie prin care solicită UE mai mult sprijin strategic pentru Moldova, urmare a cererii acesteia de aderare la UE.

Comisia Europeană
Comisia Europeană a publicat la 19 mai, ediţia din 2022, cea de a zecea, a tabloului de bord privind justiţia în Uniunea Europeană. Aceasta reprezintă o imagine de ansamblu consacrată, cu date comparative asupra eficienţei, calităţii şi independenţei sistemelor de justiţie din statele membre. Pentru prima dată, tabloul de bord de anul acesta include date privind efectele pandemiei de COVID-19 asupra eficienţei sistemelor de justiţie şi date privind măsura în care persoanele cu handicap au acces la justiţie. Ediţia din acest an are o dimensiune comercială mai importantă. Toate aceste informaţii contribuie la monitorizarea efectuată în cadrul Mecanismului european privind statul de drept, concluziile fiind incluse în ediţia din 2022 a raportului anual al Comisiei privind statul de drept. Ediţia din 2022 a tabloului de bord privind justiţia în UE cuprinde informaţii comparative suplimentare (cum ar fi un nou indicator privind controalele de securitate naţională pentru judecători), a căror utilitate a reieşit în cursul pregătirii raportului privind statul de drept din 2021. Datele din tabloul de bord sunt, de asemenea, utilizate pentru monitorizarea planurilor naţionale de redresare şi rezilien, arată https://ec.europa.eu/.

La 18 mai, ca răspuns la preţurile excepţional de ridicate şi de volatile la energie din ultimele luni, Comisia a prezentat o serie de măsuri suplimentare pe termen lung pentru a contracara preţurile ridicate la energie şi pentru a aborda posibilele întreruperi ale aprovizionării din Rusia. Comisia a prezentat, de asemenea, o serie de domenii în care organizarea pieţei energiei electrice ar putea fi optimizată astfel încât să devină adecvată pentru tranziţia de la combustibilii fosili şi mai rezilientă la şocurile preţurilor, fiind totodată capabilă de a proteja consumatorii şi de a livra energie electrică la preţuri accesibile. Pe baza analizei prezentate, Comisia va lansa un proces de evaluare a impactului cu privire la eventualele ajustări ale organizării pieţei energiei electrice, potrivit https://ec.europa.eu/. AGERPRES/ (Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cerasela Bădiţă)