Schitul Darvari este un aşezământ monahal în centrul Bucureştilor, aici se află "ascunsă de privirile trecătorilor preocupaţi de grijile vieţii cotidiene, o oază plină de linişte şi spiritualitate ", arată istoricul acestui lăcaş, conform www.schituldarvari.ro.

"Schitul Darvari e o bisericuţă de vis, în mijlocul unei grădini de roman semănătorist, şi e un fost metoc atonit. (...) Locul nu poate să nu atragă prin graţia, micimea, liniştea lui tupilată", potrivit părintelui Nicolae Steinhardt.

Aşezământul are două hramuri: Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril.

Schitul Darvari a fost ctitorit în anul 1834, de către Mihail Darvari şi soţia sa Elena, născută Buzescu, potrivit istoricului aşezământului.

Ei au cumpărat de la ctitorii Bisericii "Icoana" un teren în spatele acestei biserici. Aici, "cu cheltuiala dumnealui căminarului Mihalache Darvari, în zilele Măriei Sale Domnului Alexandru Ghica-Voievod, în 1834 August 10", potrivit pisaniei de la intrare, a fost zidită o mică şi modestă biserică din lemn, fără turlă, cu hramul Învierii Sfântului Lazăr, al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi al Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil.

Biserica urma să fie loc de rugăciune pentru membrii familiei şi apropiaţii acestora. Curtea bisericuţei a fost împrejmuită cu ziduri groase şi înalte, iar în partea de nord şi de vest au fost construite chilii, pentru adăpostirea preoţilor ce aveau să slujească în noul lăcaş.

Prima obşte monahală s-a înfiinţat la Darvari în 1835, când 12 călugăriţe au fost aduse la schit, pentru a săvârşi slujbele mănăstireşti. Monahia Sofia a fost prima stareţă de la Darvari şi a cârmuit obştea între 1835 şi 1846 şi, mai apoi, între anii 1854 şi 1859. În tot acest timp, au slujit aici preoţi de mir.

În 1865, obştea a fost desfiinţată, călugăriţele au fost trimise înapoi la mănăstirile Pasărea şi Ciorogârla, iar schitul a fost închis, în urma adoptării Legii secularizării averilor mănăstireşti, în 1863.

O nouă perioadă începe la Darvari în 1869, când călugării de la Schitul Prodromul din Muntele Athos, primesc îngăduinţa familiei ctitorilor de a se adăposti aici, în trecerea acestora prin Bucureşti. În schimb, monahii se obligau să săvârşească sfintele slujbe.

Pe lângă slujbele după tipic athonit, călugării organizează aici o mică editură misionară şi o făbricuţă de lumânări pentru nevoile proprii. Printre vieţuitorii schitului se aflau duhovnici înţelepţi, dar şi psalţi pricepuţi, precum părintele ieromonah Dometie Ionescu, ucenicul schimonahului Nectarie, protopsaltul Sfântului Munte. Părintele Dometie a şi tipărit în anul 1909 o Antologie, în care a adunat mai multe cântări psaltice şi cântece de stea, de o frumuseţe aparte. Tot el a tipărit în anul 1898 şi o Antologie de cântări compuse sau traduse de învăţătorul său, Nectarie Protopsaltul, notează istoricul schitului.

Primul stareţ din perioada călugărilor atoniţi la Darvari a fost schimonahul Isaia, căruia i-a urmat arhimandritul Simeon Ciumandra, un om duhovnicesc, cu înalte preocupări culturale.

Schitul a trecut printr-o reparaţie generală, făcută între anii 1933 şi 1934 de către generalul de divizie Mihail Darvari, nepotul ctitorului. El înlocuieşte din temelie vechiul lăcaş construind biserica în forma sa actuală, în care îmbină armonios stilul oltenesc cu cel muntenesc bisericesc, şi tot el înnoieşte chiliile de lângă biserică. Planurile de construcţie aparţin arhitectului Gheorghe Simotta, iar pictura interioară, în frescă, pictorului Iosif Keber.

În 1959, schitul este închis în timpul regimului comunist. Cei 13 călugări vieţuitori, împreună cu stareţul lor, părintele Simion Ciumandra, sunt duşi la Mănăstirea Cernica, iar lăcaşul devine biserică de mir ca filie a Bisericii Icoanei.

După 1989, încep lucrări de restaurare a picturii deteriorate, însărcinat cu supravegherea acestora fiind părintele Sofian Boghiu.

În 1992, Schitul Darvari, cu întreg complexul de clădiri din jur, a fost declarat "monument istoric" de către Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice.

La 31 martie 1996, Schitul Darvari redevine aşezământ monahal. (surse: https://www.schituldarvari.ro; https://protopopiatul2capitala.ro; vol. "Jurnalul fericirii", Nicolae Steinhardt; Editura Mănăstirii Rohia, 2005) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: schituldarvari.ro