Unul dintre cei mai cunoscuţi sculptori români, Ion Jalea s-a născut la 19 mai 1887, în Casimcea, judeţul Tulcea.

A urmat gimnaziul pentru băieţi "Mircea cel Bătrân" din Constanţa (1899) şi, apoi, Şcoala de Belle-Arte şi Meserii din Bucureşti (1903-1907). Şi-a continuat studiile la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, cu Frederick Storck şi Dimitrie Paciurea (din 1915), potrivit lucrării "Dicţionarul artiştilor români contemporani" (Bucureşti, Editura Meridiane, 1976).

Foto: (c)  CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES

Expoziţia personală din 1912, de la Bucureşti, a reprezentat debutul său. Aici, a expus lucrări inspirate din vechile basme româneşti: "Sfarmă-Piatră", "Briar", "Remuşcarea" etc. Şi-a desăvârşit educaţia artistică la Academia Julian din Paris şi la ''Grande Chaumiere'', sub îndrumarea lui Antoine Bourdelle. De asemenea, a lucrat şi în atelierul marelui sculptor impresionist Auguste Rodin.

Ion Jalea a participat la Războiul de Reîntregire Naţională, pe frontul din Moldova. A fost rănit pe câmpul de luptă, unde şi-a pierdut braţul stâng. A continuat să creeze opere folosindu-se doar de mâna dreaptă.

Foto: (c)  MARIA POSTELNICU/Arhiva istorică AGERPRES

Schiţe de front au fost expuse în cadrul unei expoziţii colective organizate la Iaşi de artiştii mobilizaţi. Artistul a evocat, cu acest prilej, amintirea războiului, ororile faţă de tragediile pe care le-a provocat şi sentimentul de recunoştinţă pentru eroii căzuţi la datorie. Dintre lucrările reprezentative, amintim: "Monumentul soldaţilor francezi căzuţi pe teritoriul României" (Bucureşti, 1922), "Monumentul eroilor ceferişti" (Bucureşti, 1923), "Monumentul dedicat soldaţilor români, foşti prizonieri în Germania" (ridicat la Dieuse, Franţa), precum şi basorelieful "Mausoleul de la Mărăşeşti", realizat împreună cu Cornel Medrea, potrivit lucrării "Membrii Academiei Române /1866-2003" (Editura Academiei Române, 2003).

Detaliu - Monumentul Unirii din Iaşi, lucrare apartţinând lui Ion Jalea.

Foto: (c)  ION DUMITRU/ Arhiva istorică AGERPRES

A întreprins călătorii de studii în mai multe ţări europene, precum Franţa, Marea Britanie, Italia, Austria, dar şi în Statele Unite ale Americii şi Japonia.

În 1922, a expus la Salonul de toamnă de la Paris. A participat, începând din 1924, la saloane oficiale, expoziţii anuale de stat şi alte manifestări de artă românească organizate la: Rotterdam şi Haga (1930); Zürich şi Bratislava (1943); Budapesta (1947); Moscova (1958); Helsinki, Budapesta, Bratislava, Minsk, Praga, Atena, Berlin, Belgrad (1960); Paris, Istanbul, Damasc, Alexandria, Cairo (1961); Beijing, Phenian (1966); Ulan Bator (1967); Torino (1970). De asemenea, a expus şi în cadrul expoziţiilor internaţionale de la Barcelona (1929), Paris (1937), New York (1939), la Bienala de la Veneţia (1958), Berlin (1966), Anvers (1967) şi Paris (1971), conform "Dicţionarului artiştilor români contemporani" (Bucureşti, Editura Meridiane, 1976).

Clădirea teatrului Giuleşti (în prezent Opera Comică pentru Copii) şi una din statuile 'Muncitori', opera sculptorului român Ion Jalea.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI/ Arhiva istorică AGERPRES

În Bucureşti a avut expoziţii personale organizate în 1915, 1923, 1936 (retrospectivă) la Ateneul Român, Salonul oficial, Căminul Artelor, Sala Dalles.

Activitatea sa deosebit de creativă a acoperit o perioadă de şase decenii, ciclurile sale tematice incluzând scene alegorice, religioase sau mitologice, scene de război sau de muncă, nuduri, portrete, figuri de ţărani, reliefuri şi basoreliefuri, statui, busturi, statuete, culminând cu lucrările sale monumentale. Dintre lucrările sale, realizate în cele mai diverse materiale - gips, bronz, piatră sau marmură - amintim: "Hercule doborând centaurul", "Minerva", "Bacante", "Arcaş odihnindu-se", "Spiru Haret" (statuie, Bucureşti, 1935), "Monumentul infanteriei" (Bucureşti, 1936), "Mihai Eminescu" (Bucureşti), "Mircea cel Bătrân" (Tulcea), "Decebal" (Deva), "Traian Demetrescu" (Craiova), "La sapă", "Muncitori cărând saci", "Cu cobiliţa", "Lăptăresele" ş.a.

Sculptorul Ion Jalea, în atelierul său.

Foto: (c)  ARMAND ROSENTHAL/ Arhiva istorică AGERPRES

A fost membru corespondent (31 mai 1946; 2 noiembrie 1948) şi membru titular (21 martie 1963) al Academiei Române. De asemenea, a fost preşedinte activ (1956) şi preşedinte de onoare (1968) al Uniunii Artiştilor Plastici; profesor la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti (1932), director în Ministerul Artelor (1942), potrivit "Dicţionarului artiştilor români contemporani" (Bucureşti, Editura Meridiane, 1976).

Statuia lui Spiru Haret (marmura, 1936) - realizată de scuptorul Ion Jalea, amplasată în Piaţa Universităţii.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

A fost premiat la Expoziţia internaţională de la Barcelona (1932) şi a primit Marele Premiu al Expoziţiei internaţionale de la Paris (1937), Premiul Naţional pentru sculptură (Barcelona, 1941), Premiul de Stat (1957). A fost distins cu titlurile de Maestru Emerit al Artei şi Artist al Poporului (1957).

 Sculptura în bronz a marelui muzician George Enescu, de Ion Jalea, in faţa Operei Naţionale Bucureşti.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES FOTO

În 1968, Ion Jalea a donat Muzeului de Artă din Constanţa 108 dintre lucrările sale cele mai însemnate, potrivit https://muzeuldeartaconstanta.ro. O mică parte dintre acestea a fost expusă în clădirea principală a muzeului, restul de lucrări putând fi admirate în cadrul Muzeului de Sculptură ''Ion Jalea'', înfiinţat cu ocazia acestei donaţii a artistului. Printre lucrările expuse se regăsesc autoportrete ale artistului, portrete ale părinţilor săi şi ale celor două fiice, portretul scriitorului Liviu Rebreanu şi un cap de Madonă de o inestimabilă valoare. Colecţia a fost întregită în 1984, cu o serie de alte sculpturi dăruite de familia artistului, ajungând astfel la un total de 227 de lucrări.

Sculptorul Ion Jalea a încetat din viaţă la 7 noiembrie 1983, la Bucureşti, la vârsta de 96 de ani. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)