O PERSONALITATE PE ZI: Sculptorul Ion Jalea
Unul dintre cei mai cunoscuţi sculptori români, Ion Jalea s-a născut la 19 mai 1887, în Casimcea, judeţul Tulcea.
A urmat gimnaziul pentru băieţi "Mircea cel Bătrân" din Constanţa (1899) şi, apoi, Şcoala de Belle-Arte şi Meserii din Bucureşti (1903-1907). Şi-a continuat studiile la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, cu Frederick Storck şi Dimitrie Paciurea (din 1915), potrivit lucrării "Dicţionarul artiştilor români contemporani" (Bucureşti, Editura Meridiane, 1976).
Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES
Expoziţia personală din 1912, de la Bucureşti, a reprezentat debutul său. Aici, a expus lucrări inspirate din vechile basme româneşti: "Sfarmă-Piatră", "Briar", "Remuşcarea" etc. Şi-a desăvârşit educaţia artistică la Academia Julian din Paris şi la ''Grande Chaumiere'', sub îndrumarea lui Antoine Bourdelle. De asemenea, a lucrat şi în atelierul marelui sculptor impresionist Auguste Rodin.
Ion Jalea a participat la Războiul de Reîntregire Naţională, pe frontul din Moldova. A fost rănit pe câmpul de luptă, unde şi-a pierdut braţul stâng. A continuat să creeze opere folosindu-se doar de mâna dreaptă.
Foto: (c) MARIA POSTELNICU/Arhiva istorică AGERPRES
Schiţe de front au fost expuse în cadrul unei expoziţii colective organizate la Iaşi de artiştii mobilizaţi. Artistul a evocat, cu acest prilej, amintirea războiului, ororile faţă de tragediile pe care le-a provocat şi sentimentul de recunoştinţă pentru eroii căzuţi la datorie. Dintre lucrările reprezentative, amintim: "Monumentul soldaţilor francezi căzuţi pe teritoriul României" (Bucureşti, 1922), "Monumentul eroilor ceferişti" (Bucureşti, 1923), "Monumentul dedicat soldaţilor români, foşti prizonieri în Germania" (ridicat la Dieuse, Franţa), precum şi basorelieful "Mausoleul de la Mărăşeşti", realizat împreună cu Cornel Medrea, potrivit lucrării "Membrii Academiei Române /1866-2003" (Editura Academiei Române, 2003).
Detaliu - Monumentul Unirii din Iaşi, lucrare apartţinând lui Ion Jalea.
Foto: (c) ION DUMITRU/ Arhiva istorică AGERPRES
A întreprins călătorii de studii în mai multe ţări europene, precum Franţa, Marea Britanie, Italia, Austria, dar şi în Statele Unite ale Americii şi Japonia.
În 1922, a expus la Salonul de toamnă de la Paris. A participat, începând din 1924, la saloane oficiale, expoziţii anuale de stat şi alte manifestări de artă românească organizate la: Rotterdam şi Haga (1930); Zürich şi Bratislava (1943); Budapesta (1947); Moscova (1958); Helsinki, Budapesta, Bratislava, Minsk, Praga, Atena, Berlin, Belgrad (1960); Paris, Istanbul, Damasc, Alexandria, Cairo (1961); Beijing, Phenian (1966); Ulan Bator (1967); Torino (1970). De asemenea, a expus şi în cadrul expoziţiilor internaţionale de la Barcelona (1929), Paris (1937), New York (1939), la Bienala de la Veneţia (1958), Berlin (1966), Anvers (1967) şi Paris (1971), conform "Dicţionarului artiştilor români contemporani" (Bucureşti, Editura Meridiane, 1976).
Clădirea teatrului Giuleşti (în prezent Opera Comică pentru Copii) şi una din statuile 'Muncitori', opera sculptorului român Ion Jalea.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI/ Arhiva istorică AGERPRES
În Bucureşti a avut expoziţii personale organizate în 1915, 1923, 1936 (retrospectivă) la Ateneul Român, Salonul oficial, Căminul Artelor, Sala Dalles.
Activitatea sa deosebit de creativă a acoperit o perioadă de şase decenii, ciclurile sale tematice incluzând scene alegorice, religioase sau mitologice, scene de război sau de muncă, nuduri, portrete, figuri de ţărani, reliefuri şi basoreliefuri, statui, busturi, statuete, culminând cu lucrările sale monumentale. Dintre lucrările sale, realizate în cele mai diverse materiale - gips, bronz, piatră sau marmură - amintim: "Hercule doborând centaurul", "Minerva", "Bacante", "Arcaş odihnindu-se", "Spiru Haret" (statuie, Bucureşti, 1935), "Monumentul infanteriei" (Bucureşti, 1936), "Mihai Eminescu" (Bucureşti), "Mircea cel Bătrân" (Tulcea), "Decebal" (Deva), "Traian Demetrescu" (Craiova), "La sapă", "Muncitori cărând saci", "Cu cobiliţa", "Lăptăresele" ş.a.
Sculptorul Ion Jalea, în atelierul său.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/ Arhiva istorică AGERPRES
A fost membru corespondent (31 mai 1946; 2 noiembrie 1948) şi membru titular (21 martie 1963) al Academiei Române. De asemenea, a fost preşedinte activ (1956) şi preşedinte de onoare (1968) al Uniunii Artiştilor Plastici; profesor la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti (1932), director în Ministerul Artelor (1942), potrivit "Dicţionarului artiştilor români contemporani" (Bucureşti, Editura Meridiane, 1976).
Statuia lui Spiru Haret (marmura, 1936) - realizată de scuptorul Ion Jalea, amplasată în Piaţa Universităţii.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
A fost premiat la Expoziţia internaţională de la Barcelona (1932) şi a primit Marele Premiu al Expoziţiei internaţionale de la Paris (1937), Premiul Naţional pentru sculptură (Barcelona, 1941), Premiul de Stat (1957). A fost distins cu titlurile de Maestru Emerit al Artei şi Artist al Poporului (1957).
Sculptura în bronz a marelui muzician George Enescu, de Ion Jalea, in faţa Operei Naţionale Bucureşti.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES FOTO
În 1968, Ion Jalea a donat Muzeului de Artă din Constanţa 108 dintre lucrările sale cele mai însemnate, potrivit https://muzeuldeartaconstanta.ro. O mică parte dintre acestea a fost expusă în clădirea principală a muzeului, restul de lucrări putând fi admirate în cadrul Muzeului de Sculptură ''Ion Jalea'', înfiinţat cu ocazia acestei donaţii a artistului. Printre lucrările expuse se regăsesc autoportrete ale artistului, portrete ale părinţilor săi şi ale celor două fiice, portretul scriitorului Liviu Rebreanu şi un cap de Madonă de o inestimabilă valoare. Colecţia a fost întregită în 1984, cu o serie de alte sculpturi dăruite de familia artistului, ajungând astfel la un total de 227 de lucrări.
Sculptorul Ion Jalea a încetat din viaţă la 7 noiembrie 1983, la Bucureşti, la vârsta de 96 de ani. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
15 aprilie - Ziua mondială a artei
În fiecare an, la 15 aprilie, este marcată Ziua mondială a artei, ca o recunoaștere a contribuției oamenilor de artă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale. Această zi a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2012 și a fost instituită la inițiativa Asociației Internaționale a Artei, în cadrul celei de a XVII-a Adunări
DOCUMENTAR: 35 de ani de la inaugurarea Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (15 aprilie)
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a fost inițial înființată pentru a contribui la construirea unei noi ere post-Război Rece în Europa Centrală și de Est, dar ulterior și-a extins operațiunile și pe alte continente. Capacitatea de a răspunde rapid și decisiv la evenimente importante, fie că este vorba de sfârșitul Uniunii Sovietice, c
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Aristarh, Pud și Trofim; Sf. Mc. Crescent (Harți) Greco-catolice Miercurea Luminată. Sf. m. Crescent. Harți Romano-catolice Sf. Damian de Veuster, pr. Astăzi sunt sărbătoriți Sfinții Apostoli Aristarh, Pud și Trofim, care au fo
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 aprilie
Este a 105-a zi a anului 2026. Au mai rămas 260 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 32 m și apune la 20 h 00 m. Luna răsare la 05 h 21 m și apune la 17 h 46 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
14 aprilie - Ziua mondială a bolii Chagas (OMS)
Ziua mondială a bolii Chagas a fost sărbătorită pentru prima dată în 2020. Boala Chagas, cunoscută și sub denumirea de 'boală silențioasă și redusă la tăcere', afectează în principal persoanele sărace fără acces la asistență medicală sau persoanele fără o voce politică. Boala progresează lent și prezintă adesea un curs clinic asimptomatic.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 13 aprilie
Ortodoxe Sfintele Paști (În această zi se săvârșesc și Slujbele Sfinților români din 11 și 12 aprilie: Sf. Ier. Calinic de la Cernica și mama sa, Sf. Cuv. Filofteia de la Pasărea și Sf. Mc. Sava de la Buzău) Greco-catolice Lunea luminată. Sf. papă Martin Romano-catol
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 aprilie
Este a 103-a zi a anului 2026. Au mai rămas 262 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 36 m și apune la 19 h 58 m. Luna răsare la 04 h 41 m și apune la 15 h 19 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
12 aprilie - Ziua internațională a zborurilor cu echipaj uman în spațiu (ONU)
La 12 aprilie, este aniversată Ziua internațională a zborurilor cu echipaj uman în spațiu, instituită de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția 65/271 din 7 aprilie 2011, conform www.un.org. Celebrarea acestei zile pe plan internațional are rolul de a aduce în atenția publică începutul epocii
DOCUMENTAR: Actorul Andy Garcia împlinește 70 de ani (12 aprilie)
Unul dintre cei mai talentați actori, Andy Garcia a avut o carieră unică, rămânând fidel propriilor idealuri și gânduri despre actorie. În timp ce unii ar fi folosit o parte din avântul dobândit în diferite momente ale carierei pentru a se îmbogăți din proiecte ușoare, Garcia a rămas fidel poveștilor și filmelor care aspiră la
DOCUMENTAR: Actorul Ed O'Neill împlinește 80 de ani (12 aprilie)
Actorul Ed O'Neill a devenit faimos în rolul lui Al Bundy din sitcomul ''Married... with Children'', difuzat timp de 11 sezoane. A jucat apoi într-un remake al serialului ''Dragnet'' și a obținut un rol recurent în ''The West Wing'', înainte de a se bucura de un succes complet în sitcomul '
PERSONALITATEA ZILEI: Monahul Nicolae Delarohia - Steinhardt
Părintele Nicolae (Nicu-Aurelian Steinhardt: numele la naștere) a trăit aproape un deceniu ca monah în Mănăstirea Rohia, din 1980 până la moartea sa petrecută în martie 1989. 'Monahul Nicolae Delarohia a scris și a vorbit mult credincioșilor, care se adunau în duminici și sărbători acolo - la Rohia - în acel miraculos loc din
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 12 aprilie
Ortodoxe Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști) Greco-catolice Duminica Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști) Sf. ep. Vasile al Parionului; Sf. m. Sava de la Buzău Romano-catolice Duminica a 2-a a
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 12 aprilie
Este a 102-a zi a anului 2026. Au mai rămas 263 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 37 m și apune la 19 h 56 m. Luna răsare la 04 h 18 m și apune la 14 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI: Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști)
Cuvânt de Sfintele Paști - Sfântul Ioan Maximovici Hristos a înviat! Unde ți-e, moarte, boldul? Unde ți-e, iadule, biruința? Veniți, oameni, să-i cântăm și să ne închinăm lui Hristos, să slăvim învierea Lui din morți! Astăzi este mântuirea lumii: nimicitu-s-a și s-a biruit
11 aprilie - Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson
Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson este marcată în fiecare an la 11 aprilie. Data coincide cu ziua de naștere a medicului britanic James Parkinson (11 aprilie 1755-21 decembrie 1824), care a descris pentru prima dată boala în lucrarea 'Eseu despre paralizia tremurătoare' ('An Essay on the Shaking Palsy'), publicată în 181