La intersecţia dintre ştiinţă, artă şi tehnologie se conturează cadrul de afirmare a unui set de abilităţi extraordinare specifice meşteşugului de realizare a ceasurilor mecanice, obiecte de păstrare permanentă a conexiunii cu trecerea timpului. Ceasuri de mână, pendule, ceasuri aşezate pe obiecte de mobilier sau cronometre dedicate sunt instrumente ale căror mecanisme generează mişcări ale elementelor de indicare a timpului şi emit sunete diverse.

Ascunse, în general, în carcase specifice, mecanismele pot şi să fie vizibile contribuind la estetica şi dimensiunea unică a acestor obiecte. Spaţiul de obârşie în care acest meşteşug rămâne constant dinamic, mulţumită prezenţei oamenilor foarte calificaţi şi a companiilor care promovează abilităţile şi opţiunile de perfecţionare este Jura Arc, în zona montană Jura, întinsă pe câteva sute de kilometri pătraţi, de-a lungul graniţei franco-elveţiane, de la Geneva la Schaffhausen şi de la Biel la Besançon, conform https://www.ahci.ch/ şi https://ich.unesco.org.

Din punct de vedere istoric, în întreaga zonă, familii întregi sunt implicate în realizarea obiectelor de măsurare a timpului sau a altor tipuri de obiecte înscrise artei mecanice precum cutii muzicale, picturi sau sculpturi animate. În zonă, sunt conturate, deopotrivă, alianţe familiale sau profesionale dedicate dezvoltării acestor practici în mecanica fină.

Iniţial abilităţile sunt deprinse în şcoli specializate. În prezent, practicienii domeniului împărtăşesc cunoştinţele lor prin intermediul blogurilor, a forumurilor şi tutorialelor online sau a proiectelor de cooperare deschise publicului larg. Pe lângă faptul că servesc unor proiecţii economice, aceste abilităţi extraordinare au contribuit, de asemenea, la modelarea arhitecturii, a peisajului urban şi a realităţii sociale zilnice în regiunile respective. Practica îndeplineşte un rol în transmiterea a numeroase valori în cadrul societăţii precum calitatea activităţii depuse, punctualitate, perseverenţă, creativitate, dexteritate şi răbdare, precum şi căutarea permanentă pentru precizie şi aspectul intangibil al măsurării timpului, toate acestea conferind practicii de realizare a ceasurilor mecanice o dimensiune filosofică aparte, potrivit https://ich.unesco.org.

Profesiile destinate realizării ceasurilor includ activităţi diverse precum producţia mecanică, polimecanică, pregătirea ceasornicarilor, realizarea cadranelor şi a celorlalte componente, micromecanica, asamblarea componentelor exterioare ataşate corpului propriu-zis al ceasului, tehnica restaurării complicaţiilor. Sunt incluse, de asemenea, profesii dedicate tuturor componentelor foarte importante dedicate realizării ceasurilor: matriţa de presat, cadranul, carcasa, axul central, precum şi producerea diferitelor componente ale mecanismelor de funcţionare. Ceasornicarii asamblează mecanismul şi adaugă tratamente speciale pentru ajustarea şi completarea protecţiei suprafeţelor ceasului, conform https://whartibus.com/blog-watchmaking/. Sunt incluse, deopotrivă, meserii dedicate realizării obiectelor destinate reparării sau restaurării ceasurilor. Realizarea mecanismelor este făcută de tehnicieni de design ai industriei ceasurilor, ingineri micro-tehnicieni, designeri şi tehnicieni de prototipuri.

Cutiile muzicale sunt realizate, deopotrivă, de specialişti dedicaţi componentelor, iar pe lângă producerea exclusivă a acestora regăsim şi numeroase activităţi profesionale complementare implicate în decorarea obiectelor de artă mecanică.

Comunitatea de realizare a ceasurilor este concentrată de-a lungul zonei Jura Arc, incluzând cantoane elveţiene şi departamentul francez Doubs. Acea comunitate care se ocupă, în principal, de producerea cutiilor automate şi a celor muzicale se află localizată în cantonul elveţian Vaud. Activităţile mecanice şi de realizare a ceasurilor şi-a lăsat amprenta asupra arhitecturii şi planurilor urbane în toate aceste regiuni. Oraşele La Chaux-de-Fonds şi Le Locle au fost înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 2009 pentru modul de planificare urbană şi al industriei de realizare a ceasurilor. Patrimoniul tehnic cultural al Oraşului orologier şi oraşul Besancon au fost incluse în Departamentul de Patrimoniu şi Inventar al regiunii Burgundy-Franche-Comte, în perioada 2013-2019.

În ce priveşte meşteşugul realizării ceasurilor, există un un anumit grad de mobilitate al oamenilor implicaţi, a cunoştinţelor şi a componentelor în Jura Arc, fiind caracterizat de o diviziune a muncii şi o reţea densă de artizani, instituţii de pregătire şi specializare, întreprinderi mici şi mijlocii, grupuri de nişă pentru realizarea ceasurilor, care sunt, de asemenea, esenţiale pentru perpetuarea şi transmiterea cunoştinţelor în această industrie. Mecanicile artei şi realizării ceasurilor sunt concentrate, în principal, în Jura Arc, însă producţia artizanală de realizare a ceasurilor este regăsită şi în alte zone de pe mapamond, printre care sudul Germaniei, Anglia şi diferite state asiatice.

Industria dedicată realizării ceasurilor s-a dezvoltat în Jura Arc în secolul al XVII-lea, după revocarea Edictului de la Nantes, în anul 1685, de Ludovic al XIV-lea, drept urmare hughenoţii francezi au adus în această regiune cunoştinţele tehnice, reţelele de capital şi de comerţ. În secolul al XIX-lea, producerea ceasurilor a fost bazată pe sistemul care desemna divizarea muncii în unităţi mici specializate şi răzleţe, ulterior componentele fiind asamblate. Diviziunea muncii rămâne componentă caracteristică a practicii curente. Inseparabilă de tradiţiile de realizare a ceasurilor, mecanicile de precizie folosite în cutiile muzicale şi automate au fost dezvoltate la începutul secolului al XIX-lea în zona montană Jura a cantonului Vaud, indică portalul https://whartibus.com/blog-watchmaking/.

Din punct de vedere istoric, familii întregi s-au implicat în diverse forme de cooperare, de genul unor adunări specifice dedicate realizării ceasurilor şi a cutiilor muzicale, dezvoltând practici de ucenicie în familiile lor. Modul de viaţă al locuitorilor şi o parte din vocabularul profesional şi colocvial au fost influenţate de aceste activităţi. Meşteşugarii locuiesc de obicei în clădirile unde îşi desfăşoară activitatea, având ferestre mari care să permită intrarea luminii naturale.

Dezvoltarea cunoştinţelor în mecanicile dedicate acestei industrii a fost strâns legată de evoluţia socio-economică a Jura Arc. Comunitatea dedicată realizării ceasurilor contribuie, de asemenea, la îmbunătăţirea vieţii în societate şi în special în ce priveşte dialogul între angajatori şi lucrători. În Elveţia, în anul 1937, acordurile privind munca colectivă au fost reglementate, iniţial pentru industriile de producere a ceasurilor şi metalurgică, prin stabilirea ''păcii în muncă'', definită mai degrabă de formate de negocieri. Acest model de parteneriat există în Elveţia în prezent şi şi-a pus amprenta asupra istoriei politice şi a sindicatelor, concentrate la nivelul acestor meşteşuguri. Cunoştinţele sunt transmise publicului larg şi practicienilor prin intermediul muzeelor, bibliotecilor, arhivelor şi centrelor de documentare, ce furnizează o bogată paletă de informaţii, sprijinind, deopotrivă, la conservarea colecţiilor de obiecte, instrumente, lucrări teoretice şi practice, dar şi prin documentarea unor itemi şi prin producerea publicaţiilor. Toate aceste resurse sunt puse la dispoziţia publicului.

În data de 16 decembrie 2020, cu prilejul celei de-a 15-a sesiuni a Comitetului pentru salvarea patrimoniului cultural nematerial al agenţiei specializate a ONU (14-18 decembrie 2020), meşteşugul dedicat realizării ceasurilor mecanice şi artelor mecanice a fost înscris în Patrimoniul Cultural Imaterial al UNESCO, fiind încadrat drept meşteşug tradiţional protejat în Franţa şi în Elveţia. Candidatura comună Franţa-Elveţia fusese lansată în 25 martie 2019, conform https://www.swissinfo.ch/ şi https://www.watchlounge.com/.

Proiectarea, execuţia şi restaurarea obiectelor mecanice implică deopotrivă numeroase schimburi dedicate creaţiilor artistice şi tehnice. Includerea în Patrimoniul UNESCO, pas important în protejarea tradiţiilor culturale imateriale, aduce în plus protejarea tuturor activităţilor conexe desfăşurate de profesioniştii domeniului şi de cei care sunt implicaţi în protejarea acestei tradiţii. În plus, muzeele, arhivele şi bibliotecile promovează dimensiunile istorice şi de patrimoniu ale acestei tradiţii şi furnizează informaţii despre principiile de manufacturare. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)