Metropola Montreal din provincia canadiană Quebec este al doilea cel mai mare oraş al Canadei şi are o populaţie de peste 1.700.000 de oameni (cca 2016). A fost cel mai populat oraş al Canadei timp de un secol şi jumătate. Montreal se află situat în sud-vestul provinciei Quebec, pe Insula Montreal, la confleunţa râurilor St. Lawrence şi Ottawa. Montreal este un important centru industrial, comercial şi financiar, cap de pod feroviar şi maritim, şi unul dintre centrele culturii francofone din America de Nord. Este unul dintre marile oraşe ale lumii şi se bucură de apreciere internaţională, potrivit https://www.thecanadianencyclopedia.ca/.

Insula Montreal şi zonele înconjurătoare au fost locuite multă vreme de indienii irochezii. Insula era un loc bun pentru întemeierea unei aşezări datorită resurselor naturale din apropiere, iar râul St. Lawrence i-a determinat pe călători să se oprească acolo şi să-şi descarce bărcile. În 1535, navigatorul francez Jacques Cartier a vizitat aşezarea Hochelaga, ce număra aproximativ 50 de locuinţe şi 1.500 de oameni, situată pe versanţii micului munte de origine vulcanică Mont Royal. Locuitorii din Hochelaga erau în primul rând agricultori, dar mâncau atât peşte cât şi vânat.

Bazele Montrealului (numit şi Ville-Marie) au fost puse în 1642, fiind iniţial o colonie misionară sub conducerea lui Paul de Chomedey de Maisonneuve şi Jeanne Mance, dar a cărei activitate a devenit în curând comerţul cu blănuri. Maisonneuve şi grupul său de 50 de colonişti au fost prinşi într-o serie de conflicte între popoarele indigene pentru controlul aprovizionării cu blană, acestea marcând primele decenii de existenţă ale coloniei. În 1665, regele Ludovic al XIV-lea a trimis 1.200 de trupe franceze în colonie, care i-au atacat pe irochezi în anul următor. Pacea permanentă a fost stabilită abia în 1701 odată cu încheierea unui tratat major, "La Grande Paix", între francezi, irochezi şi alte peste 30 de grupuri indigene, notează acelaşi site.

Quebec City era capitala administrativă şi principalul port în care aveau loc schimburile cu Franţa. În curând, Montreal a devenit marele centru al comerţului cu blănuri. Călători şi exploratori celebri precum René-Robert Cavelier de La Salle, Daniel Dulhut, Pierre Le Moyne d'Iberville şi Pierre Gaultier de La Vérendrye au explorat metodic continentul nord-american de la Golful Mexic până la Munţii Stâncoşi şi au stabilit o reţea de posturi pentru a asigura furnizarea de blănuri către Montreal. Comerţul cu blănuri s-a bazat pe munca popoarelor indigene şi nu a oferit prea multe locuri de muncă în Montreal. Dependenţa puternică de această singură industrie şi producţia agricolă slabă a regiunii au dus la o creştere lentă a populaţiei. La sfârşitul secolului al XVII-lea, de exemplu, oraşul avea puţin peste 1.000 de locuitori. În 1789, populaţia ajunsese la aproximativ 5.500 de locuitori.

În 1760, Montreal s-a predat forţelor britanice, în timpul războiului de şapte ani. Timp de câteva decenii după cucerirea britanică, economia Montrealului a continuat să depindă de comerţul cu blănuri. Negustorii scoţieni precum Alexander Mackenzie, fraţii Frobisher (Joseph, Benjamin şi Thomas), Simon McTavish şi Duncan, Simon şi William McGillivray au luat locul comercianţilor francezi. Scoţienii şi-au unit interesele de afaceri şi au creat Compania de Nord-Vest pentru a concura mai eficient cu Compania din Golful Hudson pentru controlul comerţului cu blănuri din nord-vest.

Comerţul cu blănuri a jucat un rol important în stabilirea influenţei Montrealului asupra interiorului ţării, dar de la sfârşitul secolului al XVIII-lea creşterea oraşului a depins din ce în ce mai mult de zona rurală, inclusiv de câmpia din afara Montrealului şi de zonele din Canada Superioară. Afluxul mare de imigranţi din Insulele Britanice, care a început în 1815, a accelerat procesul de dezvoltare a aşezării.

În anii 1820, populaţia din Montreal era mai mare decât cea a oraşului Quebec şi se afirmase în mod clar ca metropolă. În 1825, Montreal avea deja 22.540 de locuitori, iar până în 1844 numărul crescuse la 44.591. O clasă dinamică de negustori implicaţi în comerţul de import şi export i-a înlocuit pe magnaţii comerţului cu blănuri. Acest grup a creat Banca din Montreal în 1817 şi Comitetul pentru Comerţ în 1822. Au investit atât în transportul maritim cât şi în căile ferate (1836).

Din 1844 până în 1849, Montreal a fost capitala Provinciei Unite Canada. Ulterior, capitala a alternat între Toronto şi Quebec City până la 31 decembrie 1857, când regina Victoria a ales Ottawa.

În anii următori au avut loc schimbări fundamentale în transportul şi industria din Montreal. Extinderea sistemului de canale St. Lawrence şi adâncirea canalului până la Quebec City au făcut din Montreal principalul port maritim al zonei, în timp ce construcţia căilor ferate, în special a căii ferate Grand Trunk, a făcut din oraş un centru al sistemului feroviar. Procesul de industrializare declanşat pe la mijlocul secolului al XIX-lea a început să modifice complet faţa oraşului. După ce generaţii după generaţi au depins de comerţ pentru a trăi, Montreal a devenit, în cele din urmă, un important centru industrial, conform https://www.thecanadianencyclopedia.ca/.

De-a lungul secolului al XIX-lea, marea majoritate a populaţiei din Montreal era de origine franceză. Britanicii au fost majoritari între 1831 şi 1865, după care canadienii francezi au devenit din nou grupul etnic cel mai reprezentativ. La începutul secolului al XX-lea au început să sosească est-europeni, demarând procesul de diversificare etnică care s-a accelerat în cursul secolului al XX-lea.

Montreal este un centru universitar important, cu două universităţi de limbă franceză - Université de Montreal şi Université du Quebec a Montreal - şi două universităţi de limbă engleză - McGill University şi Concordia University. Situată în Montreal, Biblioteca Naţională din Quebec deţine copii ale tuturor lucrărilor publicate în provincie. Muzeul Artelor Frumoase, înfiinţat în 1860, conţine o colecţie generală, în timp ce Muzeul de Artă Contemporană deţine lucrări ale artiştilor contemporani, Muzeul McCord este specializat în istoria socială şi cultura materială a Canadei, Muzeul "Pointe-a-Calliere" prezintă arheologia şi istoria Montrealului.

Grădina Botanică din Montreal, fondată în 1931, este una dintre cele mai mari grădini botanice din lume, cu o colecţie care depăşeşte, astăzi, 22.000 de specii diferite de plante. "Biodomul" din Montreal găzduieşte mii de plante şi animale care trăiesc în medii reprezentative pentru patru ecosisteme distincte din America.

Totodată, Montreal găzduieşte multe atracţii sezoniere majore. În luna mai, Festivalul TransAmériques oferă spectacole gratuite în aer liber, iar în iunie are loc Concursul Internaţional de Artificii, cel mai mare spectacol pirotehnic din lume. Festivalul Internaţional de Jazz de la Montreal începe la începutul lunii iulie, cu muzicieni de jazz cântând în sălile din oraş dar şi pe străzi. Urmează celebrul Festival "Just for Laughs" şi Festivalul francez de cântece şi muzică Francofolies. Festivalul Mondial de Film anual de la Montreal marchează sfârşitul sezonului festivalului de vară al oraşului. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.mtl.org