Unul dintre obiectivele de interes turistic, aflate pe Drumul Vinului, este Muzeul "Crama 1777" din localitatea Valea Călugărească, judeţul Prahova, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, potrivit site-ului oficial al acestuia, http://www.histmuseumph.ro/.

Clădirea muzeului este o reproducere a Cramei, construită în anul 1777, conform inscripţiei aflate pe portalul uşii, fiind cea mai veche construcţie ţărănească din lemn de pe teritoriul judeţului Prahova şi printre cele mai reprezentative din zonele viticole ale Ţării Româneşti. Reconstrucţia Cramei a avut ca scop atât recuperarea unuia dintre cele mai importante monumente de arhitectură sătească din Prahova, cât şi realizarea unui muzeu tematic de vini-viticultură.

În sala Cramei, care în secolul al XVIII-lea era destinată mustăritului strugurilor, sunt prezentate unelte şi obiecte necesare într-o cramă, precum unelte pentru viticultură, pentru prelucrarea strugurilor şi vase pentru păstrarea vinului. Se remarcă în special câteva piese de la sfârşitul secolului al XIX-lea, respectiv o presă de mari dimensiuni, o pompă de vin fabricată în Germania, un lin cioplit din lemn, precum şi o colecţie de etichete şi sticle pentru vin. Tot în această sală a fost reconstituit un atelier de tâmplărie - dogărie cu banc de lucru şi unelte pentru prelucrarea lemnului. Vinoteca găzduieşte o colecţie de vinuri din soiuri specifice podgoriilor din vecinătatea cramei.

În beciul Cramei, cu destinaţia de sală de degustare a vinului şi unde, la început se păstra vinul, se află acum o colecţie de butoaie pentru vin şi rachiu de tescovină, cu capacităţi ce oscilează între 300 şi 500 litri; un cazan de ţuică pentru procesarea tescovinei fermentate în vederea obţinerii rachiului; o colecţie de ceramică, având piese din secolele XIX-XX, din diferite regiuni ale României, pentru păstrarea şi consumul vinului şi a rachiului.

Sala de la intrare găzduieşte un dosar cu documentele întocmite pentru crearea primului muzeu de către profesorul Nicolae Simache; macheta cramei, iar pe unul dintre pereţi este expusă harta judeţului Prahova cu Drumul Vinului.

Expoziţia "Mlădiţele vieţii", aflată la mansardă, prezintă o colecţie de costume populare româneşti din diferite regiuni ale ţării, având ca motiv viţa-de-vie. Tot aici este expusă şi o icoană pe sticlă, din secolul al XIX-lea, din Făgăraş, care îl prezintă pe Iisus cu viţa-de-vie, un covor datat 1896, lăzi de zestre, precum şi o colecţie de monede descoperite în zonă.

Muzeul "Crama 1777" este deschis spre vizitare de marţi până duminică, între orele 9.00-17.00.

***
Conceptul de Drumul Vinului reprezintă mai multe şosele turistice care traversează zone viticole şi istorice din ţara noastră. Drumul Vinului din Prahova este un traseu cu o lungime de aproximativ 60 de kilometri, reprezentând un segment mai vechi dintr-un drum al vinului folosit de romani. Drumul trece prin localităţile Filipeştii de Târg, Băicoi, Boldeşti, Bucov, Pleaşa, Valea Călugărească, Iordăcheanu, Urlaţi, Ceptura, Fântânele, Tohani, Gura Vadului, Călugăreni, localităţi centrate în jurul Ploieştiului.

Podgoria Dealu Mare, cea mai compactă zonă viticolă din România, se încadrează în zona dealurilor Subcarpaţilor Curburii, cuprinzând colinele şi depresiunile situate între râul Teleajen la vest şi râul Buzău la est, pe teritoriul judeţelor Prahova şi Buzău. Masivul viticol se întinde pe o lungime de circa 65 kilometri şi are o lăţime ce variază între 3 şi 12 kilometri şi o suprafaţă de aproape 15.000 hectare de viţă-de-vie.

Existenţa viilor pe acest teritoriu este confirmată de săpăturile arheologice, resturile ceramice şi toponimia care atestă prezenţa plantaţiilor viticole din cele mai vechi timpuri. Primele documente scrise despre existenţa culturii viţei-de-vie în această parte a ţării datează din secolele XIV şi XV. De-a lungul timpului, cultura viţei-de-vie a devenit o tradiţie transmisă din generaţie în generaţie, ea făcând parte din modul de viaţă al satelor de podgoreni. Podgoria Dealu Mare deţine opt centre viticole reprezentative, cu următoarele subdenumiri de origine: Boldeşti, Valea Călugărească, Urlaţi, Ceptura, Tohani, Breaza, Merei, Zoreşti, potrivit site-ului https://revino.ro/. În zonele viticole ale podgoriei "Dealul Mare", cât şi în cele pomicole, se poate practica acea formă de turism, care să includă vizitarea podgoriilor şi livezilor, precum şi asistarea la procesul de fabricaţie a vinurilor, potrivit site-ului http://www.visitprahova.ro/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.histmuseumph.ro