Ziua internaţională a arborelui de argan a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), prin rezoluţia A/RES/75/262, fiind adoptată prin consens la 5 martie 2021. În 2022, această zi este sărbătorită pentru a doua oară, potrivit www.un.org.

Arganul (Argania spinosa) este o specie autohtonă a unui ecosistem forestier din regiunea subsahariană din sud-vestul Marocului, care creşte în zone aride şi semiaride. Este rezistent la un mediu aspru sub deficit de apă, risc de eroziune şi soluri sărace.

În decembrie 2018, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) a recunoscut sistemul agro-silvo-pastoral pe bază de argan din zona Ait Souab-Ait Mansour din Maroc drept un sistem de patrimoniu agricol de importanţă globală.

În cadrul unui eveniment organizat de Maroc în colaborare cu Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Zonelor de Oază şi Argan (ANDZOA), Departamentul pentru Afaceri Economice şi Sociale al ONU (UN DESA), FAO, UNESCO şi OMS, în februarie 2020, a fost lansată iniţiativa în favoarea unei Zile internaţionale a arborelui de argan. Rezoluţia a fost depusă la ONU de Maroc şi susţinută de 113 state membre ale Naţiunilor Unite. În 2021, Adunarea Generală a ONU a proclamat 10 mai Ziua internaţională a Arganiei (a arborelui de argan).

Alegerea zilei de 10 mai este inspirată de ciclul de maturare a fructelor arborelui de argan. Arborii de argan sunt cultivaţi folosind practici agroforestiere străvechi, cum ar fi Matifya, un rezervor de apă de ploaie sculptat într-o stâncă. Aceste terase din piatră uscată sunt extrem de rezistente la deficitul de apă şi la eroziunea solului, notează site-ul dedicat sărbătoririi acestei zile, https://www.un.org/en/observances/argania-day.

Proclamarea Zilei internaţionale a arborelui de argan reprezintă o recunoaştere a eforturilor depuse de Maroc pentru protejarea acestui arbore. De asemenea, evidenţiază rolul-cheie al sectorului producţiei arborelui de argan în realizarea obiectivelor Agendei 2030 şi contribuţia sa în dezvoltare prin implicaţiile sale economice, sociale şi de mediu. Responsabilizarea şi recompensarea financiară a femeilor care îşi desfăşoară activitatea în zonele rurale, unde se regăsesc plantaţiile de argan, reprezintă unul dintre pilonii textului rezoluţiei ONU.

Maroc susţine dezvoltarea acestui sector ca un efort esenţial pentru eradicarea sărăciei, prin promovarea comerţului şi creşterea producţiei de argan şi a derivatelor acestuia. Recunoaşte proprietăţile multiple ale uleiului de argan, în special în medicina tradiţională şi complementară şi în industria culinară şi cosmetică. De asemenea, în rezoluţia avansată ONU, a subliniat oportunitatea locală pe care o reprezintă acest domeniu în crearea de locuri de muncă, conform site-ului https://undocs.org/.

Arborii de argan acoperă peste 71% din valea Souss din sud-vestul Marocului. Resursele bogate poziţionează Marocul drept cel mai mare exportator internaţional de produse pe bază de argan. Vânzările de produse din argan pentru medicină, cosmetice şi consum reprezintă peste 90% din economia regiunii Souss-Massa. Adesea numit "aurul lichid" al ţării, vânzările globale de ulei de argan sunt în creştere, ajutate de studii care sugerează că acesta are beneficii pentru sănătate. Piaţa globală a uleiului de argan ar putea să crească, potrivit ultimelor statistice ale FAO, cu o rată de creştere anuală compusă de 10,8% până în 2027. Peste 17.500 de mici cooperative sunt active în industria arganului. Cele mai multe dintre întreprinderile rurale angajează femei locale, menţionează FAO.

Arborele de argan creşte exclusiv în Maroc, dar şi în Algeria, Mexic sau California, precum şi în Negev, în sudul Statului Israel.

Arborele de argan este, în mod obişnuit, un arbore multifuncţional care sprijină generarea de venituri. Pădurile de arbori de argan furnizează produse forestiere, fructe şi furaje. Frunzele şi fructele sunt comestibile şi foarte apreciate. Arborii sunt utilizaţi ca lemn de foc pentru gătit şi încălzire. Din seminţe se extrage uleiul de argan, cunoscut în întreaga lume, cu multiple aplicaţii. Timp de secole, arganul a fost un pilon al comunităţilor rurale indigene berbere şi de origine arabă, care şi-au dezvoltat o cultură şi o identitate specifică.

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a desemnat în 1988 zona de producţie endemică drept Rezervaţia Biosferei Arganeraie, arată https://ich.unesco.org. Mai târziu, această moştenire culturală ancestrală şi-a dobândit recunoaşterea internaţională, în 2014 fiind înscrisă în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii. Regiunea acoperită de arbori de argan include munţii Atlasul Mare, Anti Atlas şi Valea Souss, având o suprafaţă de 800.000 de hectare. Este mărginită de oraşele Safi, la nord, Guelmin, la sud, oceanul Atlantic, la vest, şi regiunea Taroudant, la est. Practicile şi tehnicile legate de argan sunt concentrate aproape exclusiv în această zonă, potrivit documentului de nominalizare în patrimoniul UNESCO. Femei din mediul rural şi, într-o măsură mai mică, bărbaţi care locuiesc în zona rezervaţiei practică metodele tradiţionale de extracţie a uleiului de argan din fructul copacului. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.argan4health.com