Piesa de teatru "Noaptea marilor speranţe" de Tudor Popescu a avut premiera în 22 mai 1988, la Teatrul dramatic "Bacovia" Bacău, în regia lui Dumitru Lazăr-Fulga. În 1989, la 21 decembrie, piesa a avut premiera la Teatrul din Sibiu, în regia lui Silviu Purcărete, acest spectacol fiind cel de debut pentru actorul Alexandru Bindea, conform site-ului tnb.ro.

"Partitură complexă şi greu de condus între melodramatismul înşelător al textului şi patetismul ironic al viziunii, personajul Delia face parte din galeria de caractere foarte generoase cu actorul. Hiperbolizarea elementelor Ťmeloť introduce în spectacol o paradoxală orchestrare de elemente din zona realului şi cea a suprarealului, imaginea teatrală de ansamblu fiind apropiată de specia absurdului", nota o cronică publicată în revista "Teatrul" nr. 2 din 1987.

În 1988, piesa a fost adaptată pentru televiziune de Domniţa Munteanu, care a semnat regia, iar din distribuţie făceau parte actorii Ion Dichiseanu, Rodica Popescu Bitănescu, Simona Bondoc, Manuela Ciucur, Anca Sigartău, Aurora Leonte, Mihai Bisericanu, Constantin Drăgănescu, Radu Panamarenco, Alexandru Bindea, Ligia Căliman şi copilul Adrian Costin, conform site-ului tvr.ro.

Delia (interpretată de actriţa Rodica Popescu Bitănescu) lucrează la centrala telefonică a unei instituţii şi de câţiva ani este de serviciu în noaptea Anului Nou. De când Felix, comandant de navă şi omul pe care îl iubea, murise într-un accident naval, nu voia să sărbătorească Anul Nou. Delia primeşte la centrală apeluri telefonice de la multe persoane, unele dintre ele sunând din greşeală la numărul respectiv.

Ea ascultă problemele fiecărei persoane, uneori le încurajează, alteori le dă un sfat: un tânăr crede că vorbeşte cu iubita lui şi îi cântă la pian; o tânără verifică dacă iubitul ei este la birou, cum îi spusese, sau doar nu a vrut să petreacă noaptea de Anul Nou cu ea; un bărbat chefliu sună să întrebe cât e ceasul; o femeie spune că vrea să se sinucidă, însă Delia o convinge să arunce paharul în care avea o spradoză de somnifere. La un moment dat, sună un bărbat care cere interior 9, dar în respectivul birou nu răspunde nimeni. El continuă conversaţia cu Delia, discută despre viaţă, dar la un moment dat Delia întrerupe discuţia, pentru că avea un alt apel în aşteptare. O suna mama lui Felix, ca în fiecare an, să-i spună "La mulţi ani" şi să o roage să accepte să fie fericită, să nu mai fie singură.

După o vreme, în centrala telefonică intră Călin (interpretat de actorul Ion Dichiseanu), care aduce şampanie şi prăjituri şi rămâne să petreacă Anul Nou cu Delia, mărturisind că el e cel care sunase şi ceruse interior 9. Călin află povestea Deliei şi a lui Felix, îi mărturiseşte că şi el e singur de Anul Nou, pentru că Vera, femeia pe care o iubea, îl părăsise pentru un "mastodont cu muşchi". Călin era violoncelist la orchestra simfonică din oraş. El adusese şi violoncelul şi îi cântă Deliei. La plecare îi promite că o va căuta.

După un an, tot de Anul Nou, Delia este de serviciu la centrală şi din nou primeşte telefon de la mama lui Felix, dar şi de la tânăra care cu un an în urmă voia să verifice dacă iubitul ei era sau nu la serviciu. Ea îi spune Deliei, fericită, că s-a căsătorit şi că are un copil. La un moment dat, la uşa biroului în care era centrala se aude muzică. Delia deschide şi îl vede pe Călin care îi cânta la violoncel. Din nou venise cu şampanie şi prăjituri, din nou stă cu Delia până în zori. Îi explică acesteia că a fost plecat într-un turneu lung cu orchestra, din acest motiv nu a putut s-o caute. Îi mai spune că Vera era din nou într-o altă relaţie cu un tip "cu muşchi", iar el a preferat să vină de Anul Nou la Delia.

După încă un an, Călin soseşte la centrală pentru a fi împreună cu Delia de Anul Nou, ba chiar îi propune să se căsătorească. Însă, un apel telefonic primit de la Vera, pe care o părăsise alt "musculos" şi care îi spune lui Călin că e ultima oară când o mai poate auzi, îl face pe bărbat să plece, promiţându-i Deliei, ca de fiecare dată, că o s-o caute. Delia înţelege că el o iubea atât de mult pe Vera încât n-o va putea părăsi niciodată cu adevărat. Şi din nou vorbeşte la telefon cu mama lui Felix, care îi spune să fie fericită, să nu mai fie singură.

***

Tudor Popescu (n. 10 septembrie 1930 - d. august 1999) a fost un scriitor şi un dramaturg român contemporan foarte prolific. Piesele sale au fost jucate pe scenele tuturor teatrelor mari din ţară: Teatrul dramatic Baia Mare; Teatrul "Ion Creangă" Bucureşti; Teatrul de Nord Satu Mare; Teatrul dramatic Constanţa; Teatrul "Victor Ion Popa" Bârlad; Teatrul Tineretului Piatra Neamţ; Teatrul dramatic "Bacovia", Bacău; Teatrul de stat Arad; Teatrul de Comedie Bucureşti; Teatrul Maghiar de stat din Cluj-Napoca; Teatrul de stat Oradea; Teatrul de stat Sibiu; Teatrul "Ion Vasilescu" Bucureşti; Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" Iaşi; Teatrul Maghiar de stat Sfântu Gheorghe; Teatrul "Nottara" Bucureşti; Teatrul de stat Reşiţa; Teatrul Naţional Craiova; Teatrul dramatic Braşov; Teatrul municipal Ploieşti; Teatrul "Mihai Eminescu" Botoşani; Teatrul Naţional Cluj-Napoca; Teatrul Giuleşti Bucureşti; Teatrul Naţional Timişoara; Teatrul de stat (secţia maghiară) Oradea; Teatrul "Al. Davila" Piteşti; Teatrul Naţional Târgu Mureş; Teatrul "Maria Filotti" Brăila; Teatrul "Valah" Giurgiu; Teatrul de stat Turda; Teatrul de stat "Valea Jiului" Petroşani; Teatrul de Comedie Bucureşti; Teatrul Naţional "I.L. Caragiale" Bucureşti; Teatrul evreiesc de stat Bucureşti; Teatrul "Andrei Mureşan" Sfântu Gheorghe; Teatrul "Toma Caragiu" Ploieşti; Teatrul "Radu Stanca" Sibiu; Teatrul "Ciprian" Buzău.

Dintre piesele dramaturgului, amintim: "Uneori liliacul înfloreşte spre toamnă" (1976), "TERRA 2" (1978), "Băiatul cu floarea" (1978), "Scaunul" (1979), "Concurs de frumuseţe" (1979), "Paradis de ocazie" (1979), "Ispita" (1979), "Dulcea ipocrizie a bărbatului matur" (1980), "Arta prezicerii pe termen scurt" (1980, "Nu ne naştem toţi la aceeaşi vârstă" (1980), "Jolly Joker" (1980), "Infernul blând" (1981), "Casa nebunului" (1982), "Lunga poveste de dragoste" (1982), "Transmitem în direct" (1982), "Milionar la minut" (1983), "fericire Loto Pronosport" (1984), "O dragoste nebună, nebună, nebună" (1985), "Greutatea omului" (1985), "Napoleon la Austerlitz" (1986), "Sorana" (1987), "Zece hohote de râs" (1987), "Ajutor, salvaţi un dobitoc" (1988), "Eu hoţ, tu hoţ, ei bandiţi" (1990), "Omul căzut din cer" (1992), "Singurătatea cucului" (1992), "Sinuciderea unei cochete" (1994), "Boală incompatibilă" (1996), "Invazia" (1996), "Ultima dragoste a lui Don Juan" (1998), "Tarai, mireasa lui Iisus" (1997), "Alegeri anticipate" (1998).

Tudor Popescu a semnat şi scenariul pentru filmul "Serenadă pentru etajul XII" (1976), regia Carol Corfanta. (surse: volumul "Proza şi opera dramatică", Editura cartea.info şi "4 comedii", Editura LiterNet) AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)