Medic şi pedagog, Maria Montessori s-a făcut cunoscută în întreaga lume prin metoda sa educaţională, care se bazează exclusiv pe modul natural în care copiii învaţă. Ea a deschis prima şcoală Montessori - Casa dei Bambini sau Casa Copiilor - la Roma pe 6 ianuarie 1907. Ulterior, a călătorit prin lume şi a scris pe larg despre abordarea ei faţă de educaţie, atrăgând mulţi adepţi. Astăzi există mii de şcoli Montessori în ţări din întreaga lume, potrivit site-ului Societăţii americane Montessori, https://amshq.org/.

Maria Montessori s-a născut la 31 august 1870, în oraşul italian Chiaravalle. Tatăl său era director financiar în cadrul unei întreprinderi de stat. Mama sa era educată şi o cititoare pasionată, ceva neobişnuit pentru femeile italiene de la acea vreme. Aceeaşi sete de cunoaştere i-a transmis-o şi tinerei Maria, care a abordat mai multe domenii de studiu înainte de a crea metoda educaţională care îi poartă numele. Familia Montessori s-a mutat, la Roma, unde Maria a frecventat bibliotecile şi muzeele şi a studiat la unele dintre cele mai bune şcoli.

A urmat Institutul Tehnic ''Leonardo da Vinci'', între 1886-1890, dorind să devină inginer. În 1890, Maria s-a înscris la Universitatea din Roma unde a studiat fizica, matematica şi ştiinţele naturale. Şi-a primit diploma după doi ani. A devenit apoi prima femeie care a studiat la Facultatea de Medicină. A obţinut numeroase burse şi împreună cu banii câştigaţi din lecţiile particulare, şi-a putut plăti cea mai mare parte a educaţiei sale medicale. Maria Montessori a devenit la 10 iulie 1896, una dintre primele femei medic din Italia, arată https://montessori-ami.org/. Sfidarea convenţiilor, a normelor şi aşteptărilor pentru a-şi croi drum cu succes în acest domeniu riguros, dominat de bărbaţi, a necesitat din partea ei o forţă extraordinară, multă dăruire şi perseverenţă.

Practica medicală timpurie a Mariei s-a concentrat pe psihiatrie. Mai târziu a dezvoltat un interes pentru educaţie, urmând cursuri de pedagogie şi aprofundând teoria educaţiei. Studiile ei au condus-o spre observarea şi punerea sub semnul întrebării a metodelor predominante de predare a copiilor cu dizabilităţi intelectuale şi de dezvoltare. Şansa de a perfecţiona aceste metode a venit în 1900, când a fost numită co-director al unui nou institut de formare a profesorilor pentru învăţământul special. Maria a abordat sarcina ştiinţific, observând cu atenţie şi experimentând pentru a afla care metode de predare au funcţionat cel mai bine.

În 1898, Maria Montessori a dat naştere unui băiat, Mario, în urma relaţiei cu Giusseppe Montesano, un coleg medic, potrivit https://montessori-ami.org/.

În 1907, Maria a acceptat provocarea de a deschide un centru de îngrijire de zi a copiilor, în San Lorenzo, un cartier sărac din centrul Romei. Copiii cu vârste cuprinse între 3 şi 7 ani au fost lăsaţi singuri, în timp ce părinţii erau plecaţi la muncă. Acest centru, primul de acest fel din ţară, a devenit prima "Casa dei Bambini".

Copiii, indisciplinaţi la început, au arătat repede un mare interes pentru a lucra cu puzzle-uri, a învăţa să pregătească mesele şi a manipula materialele de învăţare pe care le proiectase Maria. Ea a observat cum copiii au absorbit cunoştinţele din mediul în care se aflau, în esenţă învăţând singuri. Folosind observaţia ştiinţifică şi experienţa dobândită din munca sa anterioară cu copiii mici, Maria a conceput materiale de învăţare şi un mediu de clasă care a stimulat dorinţa naturală a copiilor de a învăţa şi le-a oferit libertatea de a-şi alege propriile materiale. Spre surprinderea multora, copiii din programele Mariei au prosperat, dând dovadă de concentrare, atenţie şi autodisciplină spontană. "Metoda Montessori" a început să atragă atenţia unor educatori proeminenţi, jurnalişti şi personalităţi publice. Până în 1910, şcolile Montessori puteau fi găsite în toată Europa de Vest şi erau înfiinţate în întreaga lume, inclusiv în Statele Unite, unde prima şcoală Montessori s-a deschis în Tarrytown, statul New York, în 1911.

În anii care au urmat şi pentru tot restul vieţii, Maria s-a dedicat promovării abordării educaţiei centrate pe copil. Ea a ţinut prelegeri pe scară largă, a scris articole şi cărţi şi a dezvoltat un program de pregătire a profesorilor în Metoda Montessori. Prin eforturile sale şi munca adepţilor săi, educaţia Montessori a fost adoptată în întreaga lume.

În calitate de personalitate publică, Maria a dus şi o energică campanie în numele drepturilor femeilor. Ea a scris şi a vorbit frecvent despre necesitatea unor oportunităţi mai mari pentru femei şi a fost recunoscută în Italia şi, nu numai, drept o purtătoare de cuvânt a femeilor.

Maria Montessori şi-a urmărit idealurile şi în vremurile grele care au urmat. Familia sa a plecat în Anglia, în 1936, apoi a ajuns în Regatul Ţărilor de Jos. A călătorit în India, în 1940, moment în care au izbucnit ostilităţile dintre Italia şi Marea Britanie, fiind forţată astfel să trăiască în exil până la sfârşitul războiului. Acolo a profitat de ocazie pentru a forma profesori în metoda Montessori, potrivit https://amshq.org/.

În 1947, a susţinut la sediul UNESCO o alocuţiune pe tema ''Educaţie şi Pace'', conform https://montessori-ami.org/. În 1949 a primit prima nominalizare la Premiul Nobel pentru Pace (celelalte două au fost în 1950 şi 1951). Pentru munca ei, medicul şi pedagogul italian a primit nenumărate distincţii şi onoruri. Ultima sa apariţie publică a avut loc la Londra, în 1951, când a participat la cel de-al IX-lea Congres Internaţional Montessori.

Maria Montessori a murit în Regatul Ţărilor de Jos, la vârsta de 81 de ani, la 6 mai 1952. Fiul său i-a urmat la conducerea Asociaţiei Internaţionale Montessori (AMI), cu sediul la Amsterdam.

Dintre lucrările sale amintim: "The Montessori Method" (1909), "Dr. Montessori's Own Handbook" (1914), "The Advanced Montessori Method II" (1916), "Spontaneous Activity in Education" (1916), "The Child in the Family" (1923), "The Secret of Childhood" (1936), "To Educate the Human Potential" (1947), "Education For A New World" (1947), "From Childhood to Adolescence: Including 'Erdkinder' and the Functions of the University" (1948), "The Absorbent Mind" (1949), "Education And Peace" (1949), "Peaceful Children, Peaceful World: The Challenge of Maria Montessori" (1989), "Les étapes de l'éducation" (2014), notează https://www.goodreads.com/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: Maria Montessori/Facebook