Darie Novăceanu, poet, eseist şi traducător, s-a născut la 8 mai 1937, în comuna Crasna, judeţul Gorj. A urmat cursurile liceului "Nicolae Bălcescu" din Craiova (1952-1959), apoi Facultatea de Filologie, secţia limbi romanice, a Universităţii din Bucureşti (1957-1962), indică "Dicţionarul general al literaturii române" apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005).

A fost redactor la revistele "Secolul 20" (1962-1964), "Luceafărul" (1964-1966), "Gazeta literară" (1966-1968) şi a colaborat la "Lumea", "Luceafărul", ''Contemporanul'', ''Steaua'', ''Tribuna'', "România literară", "Viaţa românească", "Orizont" ş.a. De asemenea, a lucrat ca funcţionar la Ministerul Afacerilor Externe (1966).

În 1990, odată cu apariţia noii serii a ziarului "Adevărul" a fost director al acestei publicaţii (ianuarie 1990 - martie 1991). Între 1992-1997 a fost ambasador al României în Spania, iar după această perioadă s-a stabilit la Madrid.

Debutul ca poet s-a produs în antologia colectivă "Oltenia literară" (1955). Editorial, a debutat cu volumul "Autobiografie" (1962). În continuare i-au mai apărut volumele de poezii "Păsări de lut" (1966), "Tehnica umbrei" (1970), "Peisaj în mişcare" (1971), "Există nopţi" (1973), "Întoarcerea gladiatorului" (1986), "Lumina toamnei" (1987). După 1990, printre volumele publicate se numără: ''Reporter în piaţa ghilotinei'' (1990), ''Descântec întru adormirea corupţiei'' (1997) şi ''Saloanele de lux ale nemerniciei'' (2006). În 1974 i-a apărut monografia "Federico García Lorca".

"Hispanist apreciat, Darie Novăceanu a publicat câteva cărţi ce cuprind mai cu seamă note de călătorie, vădind buna cunoaştere a culturii din America Latină, fără ca substanţa lor să fie în primul rând documentară, ci mai curând un percutant comentariu de istorie a civilizaţiilor: "Ora Americii Latine" (1971), "Havana" (1974), "Precolumbia. Teritoriul miturilor astrale" (1975)" ("Dicţionarul general al literaturii române", Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005).

Darie Novăceanu a fost cunoscut ca traducătorul cel mai consecvent al unor importanţi scriitori de expresie spaniolă în limba română: J.M. Castillo-Navarro ("Moarte la licitaţie", 1963), Ernesto Sábato ("Tunelul", 1965; "Abaddón, Exterminatorul", 1986), Federico Garcia Lorca ("Poezii", 1974; "Carte de poeme", 1986), J.L. Borges ("Moartea şi busola", 1972), G. Garcia Márquez ("Toamna patriarhului", 1979), J.M. Caballero Bonald ("Agata ochi de pisică", 1979), J.J. Armas Marcelo ("Starea de comă", 1982), Luis Alberto Machado ("Imn materiei", 1983) ş.a. Pentru volumul "Moartea şi busola", povestiri de Jorge Luis Borges, i-a fost acordat, în 1972, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti

A mai publicat antologii ale poeziei chiliene şi cubaneze, a tradus în spaniolă creaţia unor poeţi români, ca Arghezi, Bacovia, Blaga ş.a. A alcătuit antologii de poezie românească, în spaniolă: "Antologia de la Literatura rumana contemporánea" (Havana, 1969), "Poesia rumana contemporánea" (Barcelona, 1972). Antologia de poezie contemporană românească a fost reeditată în 2004, la Editura Verbum din Madrid.

Membru corespondent al Academiei din Spania, a fost distins cu multe premii, precum Premiul de poezie ibero-american (1993). Uniunea Scriitorilor din România i-a conferit Premiul pentru traducerea literaturii române în străinătate pe anul 2002. La 12 iulie 2004, i-a fost conferită Medalia de Onoare Prezidenţială "Pablo Neruda", "pentru deosebita activitate desfăşurată în sfera culturii, care a contribuit la lărgirea relaţiilor dintre Republica Chile şi România".

Darie Novăceanu a murit la 3 aprilie 2018, la Madrid. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: (c) www.diariodenavarra.es