Artistul Francis Bacon este cunoscut mai ales pentru picturile sale de după cel de-al Doilea Război Mondial, în care a reprezentat chipul şi figura umană într-un stil expresiv, adesea grotesc. Opera provocatoare, expresivă a lui Bacon este considerată una dintre cele mai importante în arta epocii postbelice.

Bacon s-a născut la Dublin, Irlanda, la 28 octombrie 1909, din părinţi englezi, el fiind descendentul colateral şi omonim al faimosului filosof din secolele XVI-XVII. Bacon a fost crescut în Irlanda şi Anglia şi, în copilărie, a suferit de astm, ceea ce l-a împiedicat să primească o educaţie formală. În schimb, a fost educat acasă.

Tânărul Bacon a călătorit în Germania şi Franţa, devenind şi mai interesat de artă vizitând numeroase galerii. Când s-a întors, la Londra, la sfârşitul anilor 1920, a început o scurtă carieră ca decorator de interior, proiectând mobilier şi covoare într-un stil modern, influenţat de Art Deco. În plus, a început să picteze, mai întâi într-un stil cubist, influenţat de Pablo Picasso, şi mai târziu într-o manieră suprarealistă. Lucrarea autodidactă a lui Bacon a atras interesul, iar în 1937, a inclus într-o expoziţie de grup din Londra lucrarea intitulată "Young British Painters".

Începând din 1944, Francis Bacon s-a dedicat picturii şi a început să creeze lucrările pentru care este cunoscut, cu "Three Studies for Figures at the Base of a Crucifixion" (1962) văzut ca un punct de cotitură major. Pânzele sale mari înfăţişează figuri umane - cel mai adesea o singură figură izolată într-o cameră goală, într-o cuşcă sau pe un fundal negru. Pentru o serie de picturi, Bacon a fost inspirat de portretul Papei Inocenţiu al X-lea (circa 1650), realizat de Diego Velázquez, dar a pictat subiectul în propriul stil, folosind culori închise şi distorsionând faţa personajului ("Study after Velázquez's Portrait of Pope Innocent X", 1953).

Alte picturi au fost derivate din subiecte religioase tradiţionale. În toate picturile sale, Bacon a subliniat experienţele universale de suferinţă şi alienare, potrivit www.biography.com.

Chiar şi într-o perioadă în care arta modernă era dominată de abstractizare, Bacon a continuat să picteze chipul şi figura umană. Folosirea emoţională a pensulei şi a culorii, precum şi exagerarea formelor l-au făcut să fie etichetat drept artist expresionist, deşi a respins termenul.

După expoziţia de la Paris (1971), Bacon s-a îndreptat din ce în ce mai mult către autoportret. În 1973, Bacon a devenit primul artist englez contemporan care a avut o expoziţie majoră la Metropolitan Museum of Art din New York. Lucrările sale au fost expuse la nivel internaţional în ultimii ani ai vieţii sale, cu retrospective la Hirshhorn şi Tate Gallery. Spre sfârşitul vieţii, Bacon s-a retras din viaţa socială zbuciumată, concentrându-se pe munca sa. A murit în urma unui atac de cord la Madrid, la 28 aprilie 1992, potrivit www.theartstory.org/artist.

Francis Bacon a avut o influenţă importantă asupra unei noi generaţii de artişti figurativi, ce se năştea în anii '80. Opera sa este deţinută de marile muzee din întreaga lume şi a făcut obiectul mai multor expoziţii retrospective. Atelierul său a fost achiziţionat de Hugh Lane Gallery din Dublin, unde a fost recreat ca o cameră pentru vizitatori. "Three Studies for Portrait of Lucian Freud" (1964) a fost cumpărată, în 2013, în cadrul unei licitaţii organizate de Christie's la New York, cu suma de 142,4 milioane de dolari, fiind doborât recordul pentru cea mai scumpă lucrare vândută vreodată la licitaţie, potrivit https://theculturetrip.com/. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: Francis Bacon/ Facebook