Luna mai este a cincea lună a anului în Calendarul gregorian şi are 31 de zile. Ziua are 14 ore iar noaptea are 10 ore.

Denumirea lunii derivă din latinescul ''maius''. Se presupune că s-ar putea trage şi din ''maiores'', care înseamnă bătrâni, potrivit site-ului oficial al revistei de ştiinţă şi cultură, ce apare la Chişinău, "Limba Română", https://limbaromana.md/, iar o altă interpretare ar fi aceea că se referă la zeiţa ''Maia Maiesta'', pe care romanii o considerau zeiţa primăverii şi căreia preoţii lui Vulcan, zeul focului, îi ofereau sacrificii în prima zi din luna mai.

În Calendarul roman luna mai era a treia lună a anului. Romanii considerau luna mai neprielnică pentru căsătorii.


Soarele şi Luna
Cel mai mare corp din sistemul solar este Soarele, o stea, care conţine 99,86% din masa întregului sistem solar. Termenul de sistem solar se referă la Soare şi la toate corpurile ce se rotesc în jurul său. Sistemul solar se termină acolo unde gravitaţia Soarelui este egală cu cea a stelelor vecine sau acolo unde, dacă te deplasezi cu o viteză mică, nu vei mai fi satelit al Soarelui, potrivit www.astro-urseanu.ro.

Soarele: la începutul lunii, răsare la ora 06 h 07 m şi apune la ora 20 h 20 m, iar, la sfârşitul lunii, răsare la ora 05 h 35 m şi apune la ora 20 h 52 m.

În luna mai se poate observa curentul de meteori Eta Aquaride. Acesta are maximul în data de 6 spre 7 mai şi se pot vedea între 40 şi 85 de meteori pe oră. Aceştia sunt destul de interesanţi pentru că provin din celebra cometă Halley, potrivit www.imo.net.

În luna mai se produce şi cea de a doua eclipsă a anului. Eclipsa totală de Lună are loc pe 16 mai şi poate fi observată de pe cele două continente americane, din Europa şi din Africa, după cum se menţionează pe eclipse.gsfc.nasa.gov.

Luna este unicul satelit natural al Pământului şi cel mai apropiat corp ceresc de acesta. Ca satelit al planetei noastre, Luna are o mişcare de rotaţie în jurul Pământului pe o orbită aproape circulară, cu o perioadă ce 27,3 zile. Această perioadă numită siderală reprezintă perioada în care Luna se întoarce în aceeaşi poziţie, în raport cu stelele.

Din cauza unghiului sub care vedem regiunea selenară iluminată de Soare, vedem cum Luna prezintă diferite faze (faze însemnând procente diferite de iluminare a discului Lunii). Fazele Lunii se repetă la 29,5 zile, această perioadă numindu-se "sinodică" sau mai simplu "lunaţie".

Fazele lunare sunt patru: Lună Nouă (când Luna se interpune între Pământ şi Soare, fiind iluminat discul de pe faţa nevăzută), Primul Pătrar (când Luna este la o elongaţie, depărtare, de 90° est, faţă de Soare şi doar jumătate din discul lunar este iluminat - jumătatea din dreapta), Lună Plină (când Luna se află la 180° de Soare şi tot discul lunar este iluminat; este faza în care Luna răsare când apune Soarele şi apune când răsare Soarele), Ultimul Pătrar (când Luna se află la o elongaţie de 90° vest, faţă de Soare şi este iluminată jumătatea din stânga a discului lunar).

Fazele Lunii în mai 2022: la 9 mai - Luna la Primul Pătrar la 03 h 21 m; la 16 mai - Lună Plină (Luna începe să descrească) la 07 h 14 m; la 22 mai - Luna la Ultimul Pătrar la 21 h 43 m; la 30 mai - Lună Nouă (Luna începe să crească) la 13 h 30 m, potrivit Observatorului Astronomic ''Amiral Vasile Urseanu''.

La 21 mai, se face trecerea din punct de vedere astrologic în semnul zodiacal Gemeni.


Luna mai în tradiţia populară
În tradiţia noastră populară, luna mai indică, prin denumirile sale, timpul florilor (Florar, Florariu) şi exuberanţa vegetaţiei (Frunzar).

Zicala populară "Mai e Rai" caracterizează cel mai propice timp pentru agricultură: suficient de călduros, precipitaţii abundente, lipsite de grindină şi piatră. Pe ogoare, în livezi, grădini şi podgorii activitatea este în toi, iar turmele de oi, cirezile de vite şi prisăcile dau randament maxim, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul "Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român" (2000). AGERPRES /(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)