Arboretumul, numit şi dendrariu sau parc dendrologic, este un loc plantat cu arbori, în care se aclimatizează specii provenite din diferite zone fitogeografice, alături de unele specii indigene.

Un astfel de loc, considerat de specialişti "un monument naţional în arta parcurilor", există pe teritoriul administrativ al oraşului Simeria, în judeţul Hunedoara. Rezervaţie naturală cu valoare de unicat pentru patrimoniul naţional, Arboretumul Simeria este cel mai vechi parc dendrologic din România şi cuprinde cea mai valoroasă colecţie de plante lemnoase autohtone şi exotice din ţara noastră.

Parcul dendrologic de la Simeria se remarcă atât prin pitorescul peisajului şi bogata varietate cromatică, cât şi prin importanţa sa ştiinţifică. Originalitatea şi valoarea compoziţională a peisajelor din cele 50 de parcele ale parcului, care însumează 70 de hectare, este dată de diversitatea reliefului, cu lacuri şi izvoare, poieni şi alei, se arată pe site-ul Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice - Staţiunea Simeria, icashd.ro.

Foto: (c) CONSTANTIN CIOCAN/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

Apele Streiului, care străbat parcul printr-un canal artificial ce îl conduce spre confluenţa cu Mureşul, împart arboretumul în două zone arhitectural peisagere diferite, arată sursa citată. Prima, care cuprinde intrarea în parcul dendrologic, este caracterizată de mai multe forme de relief, în ciuda întinderii sale de doar 5,4 hectare.

Vizitatorul este întâmpinat de stejari piramidali, un impresionant covor de ienupăr, exemplare arborescente cu coroana umbrelată, precum şi de trandafiri. Terasa superioară a parcului dezvăluie arbori cu coroane globulare, o perdea de bambus, jocuri de lumini şi umbre, combinaţii armonioase de culori.

Foto: (c) CONSTANTIN CIOCAN/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

Coborând în zona lacurilor, pot fi admiraţi chiparoşi de baltă şi, pe suprafaţa apei, nuferi albi şi roşii. Diferiţi arbori şi arbuşti, exotici şi autohtoni, foioşi şi răşinoşi, de diverse forme şi înălţimi întregesc peisajul uneia dintre cele mai pitoreşti zone ale arboretumului din Simeria.

Foto: (c) ILIE MARIAN/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

Cea de-a doua zonă peisageră, situată între canalul Strei şi râul Mureş, se remarcă prin combinaţia de elemente exotice cu vegetaţia naturală care exista deja în luncă. Aici pot fi văzute sălcete riverane, zăvoaie de plopi albi şi negri, iederă şi viţă urcătoare. Toate se intersectează cu pâlcuri de răşinoase şi foioase. Exemplare remarcabile de stejari, patani şi magnolii sunt grefate pe structura vegetaţiei naturale de luncă.

Foto: (c) CONSTANTIN CIOCAN/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

Arboretumul din Simeria cuprinde exemplare de ulm ce pot atinge 120 de centimetri în diametru şi 32 de metri în înălţime. Ies în evidenţă şi arţarul de Canada, catalpa mare, ienupărul de Virginia, al căror loc de origine este continentul american.

Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

Deşi adună laolaltă o asemenea bogăţie de vegetaţie, unitatea de ansamblu a peisajului rămâne una armonioasă şi firească.

Un punct central de atracţie al Arboretumului Simeria este "Simfonia magnoliilor", care începe în a doua jumătate a lunii martie şi durează până la sfârşitul lui iulie. De-a lungul acestei perioade, îşi etalează frumuseţea exemplare de Magnolia kobus, Magnolia denudata, Magnolia stellata, Magnolia liliflora şi Magnolia virginiana.

Conform unei estimări realizate de C.C. Giurescu în 1975, din cele 560 de unităţi sistematice existente atunci în arboretumul din Simeria, 10% erau europene, 16% eurasiatice, 35% asiatice, 21% nord-americane, 15% de origine hibridă şi 3% din alte continente ("Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi", Ed. Ceres, Bucureşti, 1975). În prezent, parcul cuprinde peste 2000 de unităţi sistematice.

Foto: (c) ILIE MARIAN/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

Istoria arboretumului de pe malul stâng al râului Mureş începe în prima parte a secolului al XVIII-lea, prin amenajarea zăvoaielor din lunca amintitului râu, conform icashd.ro. Parcul a aparţinut succesiv familiilor nobiliare de origine maghiară, printre care Gyulay, Kun, Fay şi Ocskay.

Primele lucrări de reamenajare s-au realizat între 1870 şi 1880. Atunci au fost aduse specii originare din Extremul Orient şi America de Nord.

Fay Bela, titrat naturalist şi membru al Academiei de Ştiinţe Maghiare, a continuat dezvoltarea parcului, scriind şi lucrări de specialitate despre aclimatizarea speciilor. Aspectul peisagistic i se datorează, în parte, artistului de origine nobiliară Ocskay Istvan.

În 1949, parcul a fost naţionalizat şi a intrat în administraţia Ocolului Silvic Simeria. Trei ani mai târziu, acesta a fost declarat ocol silvic experimental.

Staţiunea de Cercetări şi Experimentări Forestiere Simeria a luat fiinţă în 1954. Aceasta a declanşat ample acţiuni de conservare, ameliorare şi dezvoltare, urmărind, printre altele, menţinerea şi ameliorarea peisajelor, precum şi îmbogăţirea colecţiei.

Foto: (c) ILIE MARIAN/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

La propunerea Comisiei Monumentelor Naturii, parcul devine ocrotit de lege în 1954, primind şi atributul de "Monument al Naturii" - rezervaţie dendrologică.

De-a lungul anilor, existenţa Arboretumului Simeria a trecut prin grele încercări, precum inundaţiile catastrofale din anii 1970, 1974 şi 1975, furtunile din 1960, 1962, 1992 sau secetele prelungite din 1946-1947, 1950 şi 1984-1990.

Prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial la 12 aprilie 2000, rezervaţia naturală din Simeria a fost declarată arie protejată, arată http://apmhd.anpm.ro. În prezent, custodia acestei rezervaţii naturale este deţinută de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Simeria.

Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

Despre frumuseţea şi utilitatea ştiinţifică a Arboretumului Simeria a scris academicianul Alexandru Borza, întemeietorul Grădinii Botanice din Cluj: "Minunatul parc de la Simeria împlineşte de mai multe decenii întreita sa misiune, evoluând în timp recent la rolul unei Staţiuni de cercetări forestiere de prim rang. Arborii maiestoşi, bătrâni sunt de un efect estetic neîntrecut, împreună cu ambianţa de pădure de luncă naturală şi cu elegantele aranjamente horticulare. Dar speciile străine din regiunile sudice, est-asiatice şi de peste Ocean, plantate de mâini grijulii, sub continua observaţie a specialiştilor ne dau preţioase informaţii asupra creşterii şi dezvoltării lor în climatul prielnic al luncii Mureşului, indicând valoarea lor ca arbori şi arbuşti de ornament, dar mai ales ca esenţe forestiere, care pot completa sau chiar înlocui unele specii indigene mai puţin productive printr-o creştere mai rapidă, prin lemn mai trainic şi mai potrivit pentru anumite nevoi tehnice. O vizită la această uzină ştiinţifică, ce desăvârşeşte un magnum experimentum de lungă durată, este instructivă şi reconfortantă" (citat în "Arboretumul Simeria: o monografie", Corina Coandă şi Stelian Radu, Ed. Tehnică Silvică, 2006). AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, redactor arhiva foto: Mihaela Tufega, editor: Ruxandra Bratu, editori online: Alexandru Cojocaru, Andreea Lăzăroiu)