Vatra Dornei, municipiu şi renumită staţiune balneo-climaterică şi pentru practicarea sporturilor de iarnă, se află în judeţul Suceava, în regiunea istorică Bucovina. Este situată în Depresiunea Dornelor, la 808 metri altitudine, la confluenţa râurilor Bistriţa Aurie şi Dorna.

Vatra Dornei, 1951.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

Documentele atestă că localitatea a luat fiinţă la finele secolului al XVI-lea, fiind consemnată în 1592 ca popas şi punct de vamă. În 1857 localitatea apare menţionată documentar ca târg, în 1908 este declarată oraş, iar la 7 iulie 2000 - municipiu, după cum indică lucrarea ''Enciclopedia geografică a României'', autor Dan Ghinea (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002).

 Vatra Dornei, 1965

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

"Municipiul Vatra Dornei se află într-o depresiune intramontană de origine tectonico-vulcanică, una dintre cele mai interesante şi mai pitoreşti depresiuni din ţara noastră. Mai exact, se află la confluenţa Bistriţei Aurii cu Dorna, către care converg culmile montane din ce în ce mai coborâte ale Suhardului , Mestecănişului, Giumalăului şi Călimanilor. Natura împrejurimilor cât şi cea a locurilor este, prin peisajele unice, de o frumuseţe rară. Există două parcuri: parcul stabilimentului balnear cu suprafaţa de 50,3 ha amenajat cu alei şi îngrijit după canoanele arhitecturii peisagistice, iar altul pe Runc", se arată pe site-ul https://primariavatradornei.ro/.

 Vatra Dornei, 1965

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

Vatra Dornei este o staţiune balneo-climaterică de interes general, cu funcţionare permanentă, aflată în ambianţa bogatelor păduri de conifere şi de foioase care acoperă dealurile şi masivele muntoase ce o înconjoară, conferindu-i un climat plăcut, cu aer curat, lipsit de praf şi alergeni, cu veri răcoroase şi precipitaţii moderate, mai abundente în perioada mai-august.
Factorii naturali de cură sunt climatul de depresiune intramontană, tonic, cu aer bogat în aerosoli răşinoşi, izvoare cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, slab bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotone şi nămolul de turbă (transportat de la Poiana Stampei) bogat în substanţe minerale şi organice, potrivit lucrării ''Enciclopedia geografică a României'', autor Dan Ghinea (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002).

Staţiunea Vatra Dornei, 2003.

Foto: (c)  VIOREL LAZARESCU/AGERPRES FOTO

Apele minerale de aici sunt cunoscute din 1806, când medicul Ignatz Pluschit a făcut primele analize, dovedind calităţile curative ale acestora. În 1808 au fost înfiinţate instalaţii balneare, Vatra Dornei devenind o staţiune balneoclimaterică de renume. În 1812 au fost îmbuteliate aici 50.000 de sticle cu apă minerală pentru expedierea lor în diverse oraşe ale Europei. În 1845 au fost construite mai multe instalaţii şi stabilimente balneare, în 1862 au fost efectuate alte analize chimice ale apelor minerale, iar în 1895 a fost construit, în stil baroc, un modern sanatoriu balnear. După 1918 faima staţiunii a sporit mult, fapt ce a determinat construirea unor noi spaţii de tratament şi de cazare.

Staţiunea Vatra Dornei, 2003.

Foto: (c)  VIOREL LAZARESCU/AGERPRES FOTO

Profilul principal al staţiunii îl constituie tratarea afecţiunilor cardiovasculare, dar tot aici se pot efectua şi tratamente ale afecţiunilor reumatismale, ale celor posttraumatice, neurologice periferice şi centrale, endocrine, ginecologice, respiratorii, metabolice şi de nutriţie, digestive etc. În bazele de tratament ale staţiunii se pot efectua băi calde cu ape minerale în vane, împachetări calde cu nămol şi parafină, electroterapie, hidroterapie, masaje, gimnastică medicală, saună etc. (''Enciclopedia geografică a României'', Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002).

Staţiunea Vatra Dornei, 2003.

Foto: (c)  VIOREL LAZARESCU/AGERPRES FOTO

În centrul oraşului se află un parc natural, amenajat în 1862, azi declarat rezervaţie dendrologică, renumit pentru prezenţa numeroaselor veveriţe şi pentru concertele de fanfară care sunt susţinute vara în aer liber, într-un chioşc special amenajat.

Oraşul-staţiune este înconjurat de munţi împăduriţi (Giumalău, Munţii Bistriţa, Călimani, Rodnei, Obcina Mestecăniş), unde se practică alpinismul şi sporturile de iarnă. Staţiunea Vatra Dornei pune la dispoziţia turiştilor iubitori ai schiului trei pârtii de schi omologate: Pârtia Veveriţa (800 m lungime), Pârtia Telescaun sau "Dealu Negru" (3200 m lungime) şi Pârtia Parc (900 m lungime), potrivit https://primariavatradornei.ro/.

De asemenea, Vatra Dornei oferă posibilitatea practicării turismului ecvestru, iar iarna - plimbări cu sania trasă de cai. Drumeţia este un alt mijloc de relaxare activă, de cunoaştere a zonei şi de observare a naturii, prin explorarea zonei montane. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda)