Filarmonica de Stat Arad a programat pentru 21 aprilie 2022, la ora 19.00, concertul "Oratoriul Bizantin de Paşti - Patimile şi Învierea Domnului" - de Paul Constantinescu, la Sala Palatului Cultural.

Absent mai bine de un deceniu din profilul programelor concertistice de la Filarmonica din Arad, genul oratorial se regăseşte acum în calendarul lunii aprilie, odată cu tema spirituală a Săptămânii Mari, prin "Oratoriul Bizantin de Paşti - Patimile şi Învierea Domnului" de Paul Constantinescu, spectacolul fiind dirijat de Matei Pop, iar dirijorul corului fiind Robert Daniel Rădoiaş, conform site-ului https://www.filarmonicaarad.ro/.

"Cu o componentă culturală şi religioasă comparabilă cu aceea a partiturilor de tradiţie apuseană, sublim esenţializată în ópusurile bachiene ale secolului baroc, partitura concentrează toate eforturile ansamblurilor de scenă - corul academic, orchestra simfonică şi corpul de solişti - implicându-le într-un complex dramaturgic lipsit de precedent", scrie site-ul amintit în prezentarea spectacolului.

Din distribuţia concertului fac parte artiştii David Buzgău, Sorina Silvia Munteanu, Cristian Ardelean, Mirela Cusursuz, Victor Aciocârlănoaiei, Mirela Cusursuz, Denisa Bădăi, Sorina Silvia Munteanu, Lucia Aioanei, Adrian Bughi, Andrei Ormanji.

Într-un interviu din anul 1943, care preceda prima versiune a oratoriului, prezentată în premieră trei ani mai târziu, sub bagheta lui George Enescu, Paul Constantinescu se referea la sursele sale de inspiraţie, un material tematic conceput de preotul I.D. Petrescu, profesor de Istoria muzicii orientale şi de Paleografie bizantină la Facultatea de Teologie din Bucureşti:

"Toate corurile şi ariile acestui oratoriu sunt documente din secolul al XIII-lea, afară de 'Aleluia' de la începutul părţii a doua şi de finalul părţii a treia ('Prohodul'), două documente din secolul al XVII-lea. (...) Ca şi Bach, am început de la 'Ziua azimilor' ('Cina cea de taină') şi am continuat până la 'Îngropare'. Am căutat să redau tot hieratismul textului, într-o tehnică destul de modernă, care să nu schimbe caracterul esenţial al documentului. Greutatea a fost găsirea corespondenţelor în muzică ale ethosului evanghelic, astfel ca muzica să aibă în acelaşi timp şi un sens dramatic.", menţionează site-ul Filarmonicii din Arad.

Finalizată în 1948, a doua versiune adaugă fondului sonor existent teme psaltice din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, Calvarul, Moartea şi Îngroparea fiind urmate de tabloul sonor al Învierii.

"Reculegere, meditaţie, înălţare sufletească, 'Oratoriul Bizantin de Paşti' ne aşează în Joia Mare din Săptămâna Patimilor în faţa uneia dintre cele mai solicitante teme de muzică sacră, o partitură unică, de mare preţ, pentru noi şi pentru întreaga spiritualitate românească", mai scrie site-ul https://www.filarmonicaarad.ro/.

***
În aprilie 2004, Editura Casa Radio a editat CD-ul "Oratoriul Bizantin de Paşti" al lui Paul Constantinescu, în interpretarea Orchestrei Naţionale Radio (dirijor Horia Andreescu), a Corului Academic Radio (dirijor Dan Mihai Goia) şi a soliştilor Eduard Tumagian (bariton), Gabriela Popescu (mezzosoprană), Mircea Moisa (bas), Alina Bottez (soprană), Simonida Luţescu (soprană), Răzvan Săraru (tenor), Constantin Cocriş (bas-bariton), înregistrarea fiind realizată de Radio România, conform site-ului https://www.edituracasaradio.ro/.

În caietul de prezentare ce însoţea CD-ul, Valentina Sandu-Dediu menţiona că tot ceea ce reuşeşte compozitorul Paul Constantinescu, în lucrarea "Oratoriul Bizantin de Paşti", reprezintă "o premieră absolută", fiind singura încercare de până atunci de a oferi "o replică românească - reverenţioasă, omagială şi totodată originală - oratoriilor bachiene sau, în general, repertoriului european". Totodată, ea menţiona că, datând din 1943 şi revizuit în 1948, "Oratoriul Bizantin de Paşti este o simbioză puţin obişnuită şi de o forţă expresivă remarcabilă, între melodia bizantină şi spiritualitatea protestantă a Pasiunilor bachiene. (...) Tensiunea dintre 'naţional' şi 'universal', atât de discutată în epoca lui Paul Constantinescu şi revenită în actualitate pe cu totul alte paliere, este admirabil topită în această partitură".

***
Compozitorul Paul Constantinescu s-a născut în 30 iunie 1909, la Ploieşti. A studiat la Şcoala de băieţi nr. 2, absolvind studiile liceale în 1929, la Liceul "Sf. Petru şi Pavel" din oraşul natal. În această perioadă a studiat vioara cu Boris Koffer şi apoi cu Traian Elian, iar mai târziu cu dirijorul şi compozitorul Ioan Cristu Danielescu. Spre sfârşitul liceului, Paul Constantinescu a susţinut concerte în oraşul natal, conform site-ului https://paulconstantinescu.wordpress.com/.

Între anii 1929 şi 1933, a fost student la Conservatorul de muzică şi artă dramatică din Bucureşti. Cea mai mare influenţă asupra evoluţiei sale profesionale a avut-o profesorul şi compozitorul Mihail Jora. După absolvirea Conservatorului, a plecat pentru un an la Viena, unde a audiat cursurile lui Franz Schmidt, Oswald Kabasta şi Joseph Marx, îmbogăţindu-şi cunoştinţele de bizantinologie cu Egon Wellesz. După experienţa vieneză, Paul Constantinescu a fost, în perioada 1937-1941, profesor de armonie, contrapunct şi muzică religioasă la Academia de Muzică Religioasă din Bucureşti, iar între 1941 şi 1944, la Şcoala elevilor muzicanţi militari şi la Institutul de teatru al Armatei din Bucureşti. Activitatea sa didactică în conservatorul bucureştean s-a desfăşurat pe parcursul a trei decenii.

A mai ocupat funcţiile de consilier muzical la Radiodifuziunea Română, a susţinut prelegeri, a scris articole, a întreprins studii de muzicologie. A făcut parte din jurii internaţionale şi a întreprins călătorii de documentare în Franţa, Austria, Bulgaria, Germania, Anglia, Turcia.

Recunoaşterea talentului său a fost marcată de mai multe premii: în 1932 şi 1938 a fost distins cu premiile Enescu pentru compoziţie (Premiul II, în 1932; Menţiunea a II-a, în 1934 şi Premiul I, în 1938), anul 1937 i-a adus Premiul Anhauch, iar Premiul de Stat i-a revenit în 1954 şi 1955. În 1955, a devenit Maestru Emerit al Artei, în 1956 Academia Română i-a oferit premiul său, iar în 1962 a devenit membru corespondent al Academiei Române, menţionează site-ul https://paulconstantinescu.wordpress.com/.

Compozitorul a murit la 20 decembrie 1963, în Bucureşti. În memoria sa, în oraşul natal, Ploieşti, Filarmonica îi poartă numele din anul 1993, în acelaşi an fiind inaugurat Muzeul Memorial Paul Constantinescu. Tot la Ploieşti, activează Corala Paul Constantinescu, Cenaclul Compozitorilor Prahoveni Paul Constantinescu, există două concursuri care îi poartă numele, iar Asociaţia Culturală Paul Constantinescu 2009 îşi propune cinstirea memoriei compozitorului şi promovarea valorilor artistice tinere din toate domeniile artistice, precizează site-ul amintit. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.filarmonicaarad.ro