La 10 aprilie 1922, la Genova, premierul italian Luigi Facta a deschis într-o ceremonie solemnă Conferinţa economică internaţională, eveniment dedicat creionării unor măsuri care să sprijine continentul european după Primul Război Mondial.

Marea Britanie a fost unul dintre principalele state care au urmărit organizarea unei conferinţe pentru reconfigurarea sistemului economic şi financiar al Europei după încheierea conflagraţiei mondiale. În acest sens, guvernul britanic l-a nominalizat pe Sir Chapman, secretarul Trezoreriei, cu activităţile de coordonare a comisiei interdepartamentale pentru organizarea conferinţei. Unul dintre cele mai importante obiective ale conferinţei a fost impunerea standardului de schimb în aur şi readucerea în prim plan a politicilor de schimb de dinainte de război, conform https://citeseerx.ist.psu.edu/.

Unul dintre primii lideri care au luat cuvântul, în deschiderea conferinţei, a fost premierul britanic Lloyd George, care a denumit conferinţa drept "cea mai mare reuniune strânsă vreodată a naţiunilor europene" cu scopul declarat "de găsire a celor mai bune metode de restaurare a prosperităţii sfărâmate a continentului", potrivit https://www.foreignaffairs.com/.

În discursul de deschidere, premierul italian Luigi Facta a făcut apel, la delegaţii prezenţi, să considere că rolul lor este să pună laolaltă energiile cu scopul reluării unui climat normal al afacerilor în Europa. La eveniment s-au strâns 34 de delegaţii din tot atâtea ţări. Au fost instituite mai multe comisii distincte pe diferite probleme pentru pregătirea lucrărilor comisiei. Cea mai importantă era Comisia Financiară coordonată de Sir Robert Home.

Premierul britanic Lloyd George, a cărui iniţiativă a cântărit în organizarea conferinţei, a făcut trimitere la condiţiile stabilite, sub forma unor rezoluţii, cu prilejul Conferinţei de la Cannes (6-13 ianuarie 1922), despre care oficialul britanic considera că trebuie să formeze baza oricărei interacţiuni între naţiunile lumii. Rolul conferinţei de la Cannes, reunind Consiliul Suprem al Puterilor Aliate, a vizat tocmai pregătirea reuniunii de la Genova, conform https://www.jstage.jst.go.jp/. Printre condiţiile avansate, la Genova, de Lloyd George, şi care fuseseră adoptate sub forma rezoluţiilor la Cannes se regăseau: nicio ţară nu trebuie să declanşeze război împotriva instituţiilor sau asupra teritoriului altei ţări; cetăţenii unei alte ţări trebuie să beneficieze de justiţie echitabilă în faţa tribunalelor sau curţilor de judecată din alte state; orice înţelegere intrată în vigoare, ce este parafată între două state, trebuie onorată indiferent de schimbarea care ar putea să apară, la nivelul guvernului; proprietatea şi drepturile investitorilor străini trebuie protejate; noţiunea de securitate trebuie restabilită; toate naţiunile trebuie să se abţină de la desfăşurarea unei propagande ostile; mijloace adecvate privind schimburile, în special cele financiare şi condiţiile monetare trebuie să fie disponibile pentru asigurarea unor condiţii sigure privind desfăşurarea comerţului, potrivit www.rte.ie şi https://www.jstage.jst.go.jp/.

Prim-ministrul britanic sublinia că s-au adunat în calitate de egali, de reprezentanţi ai diferitelor sisteme - monarhii, republici şi soviete - fiind nevoie de un aport comun pentru restaurarea a ceea ce el descria drept "prosperitatea sfărâmată" a continentului afectat de un conflict distructiv cu care s-a confruntat lumea.

Comerţul şi industria legitime erau dezorganizate şi decăzute, existând deopotrivă un şomaj crescut în vest şi foamete şi epidemie în est. Dezbaterile asupra chestiunilor economice s-au desfăşurat într-un cadru pozitiv şi încurajator, însă prima necesitate a Europei era reprezentată de pace, pentru că fără o pace reală restabilită toate discuţiile privind perspectivele de reconstrucţie economică erau inutile, conform https://www.rte.ie.

Pentru şeful executivului britanic, coordonator al unui guvern de coaliţie, conferinţa de la Genova, organizată în perioada 10 aprilie - 19 mai 1922, a reprezentat prima oportunitate pentru construirea unei lumi paşnice, în care comerţul se desfăşoară pe bază de reciprocitate prin aderarea la cele şase rezoluţii adoptate la conferinţa de la Cannes. Guvernul britanic avansase proiectul său economic ca o politică unanimă publică pentru revitalizarea comerţului în Europa şi a cercetat condiţiile politice pentru a pune în aplicare politica economică hotărâtă cu prilejul conferinţei de la Cannes.

Demersurile creionate la conferinţa de la Genova pentru obţinerea unui cadru economic şi financiar pentru Europa s-au concretizat într-o formă asumată la nivel comun de participanţi şi au fost considerate, în parte, un succes, însă problemele politice nu au fost rezolvate pe fondul relaţiilor antagonice între Franţa, care ţintea în primul rând obiective ce vizau securitatea militară, şi Marea Britanie, care promova un demers bazat pe comerţ şi sub forma unui proiect economic, potrivit https://www.jstage.jst.go.jp/. Nereuşitele, printre altele, de impunere a standardului de schimb în aur aveau să conducă într-o anumită măsură şi la apariţia germenilor marii crize interbelice. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: genova.repubblica.it