Consiliul European de la Bruxelles, la care a participat şi preşedintele american, Joe Biden, aprobarea de către Consiliul UE a Busolei Strategice - prin care se vrea crearea unei forţe de reacţie rapidă la nivelul UE -, realegerea lui Charles Michel în fruntea Consiliului European, aprobarea de către Parlament a redirecţionării unor fonduri regionale şi pentru azil către ţările UE care adăpostesc refugiaţi ucraineni etc. reprezintă o parte dintre evenimentele desfăşurate la nivelul instituţiilor comunitare în intervalul 21-25 martie 2022.

Consiliul European
* Are loc, la Bruxelles, în zilele de 24 şi 25 martie, reuniunea Consiliului European, la care a participat, în prima zi, şi preşedintele american, Joe Biden. În concluziile adoptate la 24 martie s-a arătat că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei încalcă grav dreptul internaţional şi provoacă pierderi de vieţi omeneşti şi rănirea civililor la o scară enormă. S-a mai punctat faptul că Rusia direcţionează atacurile împotriva populaţiei civile şi vizează obiective civile, inclusiv spitale, unităţi medicale, şcoli şi adăposturi, şi că cei responsabili vor fi traşi la răspundere în conformitate cu dreptul internaţional. Consiliul a îndemnat Rusia să îşi respecte pe deplin obligaţiile care îi revin în temeiul dreptului internaţional, inclusiv al dreptului internaţional umanitar, precum şi să respecte recenta ordonanţă a Curţii Internaţionale de Justiţie. Uniunea Europeană va continua să ofere sprijin politic, financiar, material şi umanitar coordonat, se mai arată în concluzii. Nu în ultimul rând, Consiliul European a convenit să constituie un fond fiduciar pentru solidaritatea cu Ucraina, invitându-i pe partenerii săi internaţionali să participe la acesta, notează https://www.consilium.europa.eu/.

* Consiliul European l-a reales, la 24 martie, pe actualul preşedinte, Charles Michel, în funcţia de preşedinte al acestei instituţii europene pentru un mandat de doi ani şi jumătate, de la 1 iunie 2022 până la 30 noiembrie 2024. Charles Michel a fost, de asemenea, numit pentru un nou mandat de preşedinte al Summitului Euro pentru aceeaşi perioadă, se arată pe site-ul Consiliului European. Charles Michel este preşedinte al Consiliului European din 1 decembrie 2019.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene
* Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, a denunţat distrugerile comise fără discernământ de armata rusă în oraşul Mariupol (sud-estul Ucrainei), sub asediu de mai multe săptămâni, calificând aceasta drept o "crimă de război majoră". "Rusia comite într-adevăr multe crime de război, acesta este cuvântul, trebuie să-l spunem". (AFP, DPA şi EFE)

Consiliul Uniunii Europene
* Miniştrii de externe şi cei ai apărării din UE, au aprobat, la 21 martie 2022, Busola Strategică, prin care se fac propuneri concrete şi aplicabile, cu un calendar de implementare foarte precis, în vederea îmbunătăţirii capacităţii UE de a acţiona decisiv în crize şi de a-şi apăra securitatea şi pe cetăţenii săi. De asemenea, Busola subliniază importanţa relaţiei transatlantice şi a rolului NATO în apărarea colectivă. Ca parte a Busolei Strategice, Uniunea Europeană şi-a propus crearea unei forţe de reacţie rapidă de până la 5.000 de soldaţi, restructurând grupurile tactice actuale pe care UE le are din 2007, dar care nu au fost utilizate niciodată. Forţa de reacţie rapidă urmează să fie operaţională în 2025. Se aşteaptă ca Busola Strategică să fie agreată la nivelul Consiliului European din 24-25 martie 2022. (surse: dpa şi https://www.consilium.europa.eu/.)
Germania este pregătită să furnizeze în 2025 nucleul noii forţe de reacţie rapidă a Uniunii Europene, a anunţat, în aceeaşi zi, ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, înaintea discuţiilor cu omologii săi din UE despre strategia europeană în domeniul securităţii. ''Voi prezenta faptul că Germania poate furniza nucleul militar ... pentru anul 2025'', a declarat Lambrecht, conform Reuters.

* La 21 martie, miniştrii afacerilor europene din UE au ajuns la un acord politic (abordare generală parţială) cu privire la reformarea Regulamentului privind statutul şi finanţarea partidelor politice europene şi a fundaţiilor politice europene. Scopul acestei revizuiri este de a consolida transparenţa şi cadrul de finanţare ale partidelor politice europene, în special împotriva riscului de ingerinţe şi de manipulări străine, urmărindu-se totodată limitarea sarcinii administrative asupra acestor partide. De asemenea, revizuirea va facilita, în statele membre, acţiunea şi vizibilitatea partidelor politice europene, care contribuie la exprimarea voinţei cetăţenilor Uniunii şi, astfel, la democraţia europeană.

* Consiliul a adoptat, la 23 martie, două măsuri de asistenţă în cadrul Instrumentului european pentru pace, care vor permite UE să sprijine în continuare capacităţile şi rezistenţa forţelor armate ucrainene. Măsurile de asistenţă vor creşte bugetul iniţial, anunţat la 28 februarie 2022, cu încă 500 de milioane de euro, dublându-i astfel suma iniţială la 1 miliard euro, conform https://www.consilium.europa.eu/.

Comisia Europeană
* La 21 martie, Comisia a lansat o cerere specială în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic (IST), pentru a sprijini statele membre să primească refugiaţi ucraineni în urma invaziei Ucrainei de către Rusia şi să elimine, treptat, dependenţa lor de combustibilii fosili din Rusia. Statele membre pot trimite Comisiei o cerere de sprijin specific până la 8 aprilie 2022. Comisia va acorda sprijinul după ce va aproba cererea, conform https://ec.europa.eu/.

* Pentru a sprijini statele membre care primesc şi găzduiesc refugiaţi din Ucraina, Comisia a propus, la 23 martie, majorarea cu 3,4 miliarde euro a prefinanţării totale din Asistenţa de redresare pentru coeziune şi teritoriile Europei (REACT-EU). Modificările propuse trebuie adoptate de către Parlamentul European şi Consiliu, conform site-ului https://ec.europa.eu/.

Parlamentul European
* Parlamentul a aprobat, la 24 martie, acordarea unui ajutor macro-financiar de 150 de milioane de euro către Republica Moldova, pentru a acoperi o parte din nevoile sale de finanţare externă. Cele 120 de milioane de euro în împrumuturi şi 30 de milioane de euro în granturi vor fi plătite în trei tranşe până în 2024; prima tranşă este planificată pentru această vară, scrie https://www.europarl.europa.eu/.

* Tot la 24 martie, PE a dat undă verde pentru redirecţionarea fondurilor UE regionale şi pentru azil către ţările UE care adăpostesc refugiaţi. În acest sens, eurodeputaţii au prelungit cu un an perioada în care pot fi utilizate atât Fondul pentru azil, migraţie şi integrare, cât şi Fondul pentru securitate internă (2014-2020); astfel, ar putea fi deblocate 420 de milioane de euro disponibile pentru cazare, hrană, asistenţă medicală sau personal suplimentar. De asemenea, ar putea fi alocate fonduri prevăzute în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020, dar care nu au fost încă alocate sau cheltuite, precum şi o sumă suplimentară de 10 miliarde de euro din fondurile "REACT-EU". Măsurile privind Acţiunea de coeziune pentru refugiaţii din Europa (CARE), adoptate de PE, la 24 martie, la propunerea CE, urmează să fie adoptate formal şi de către Consiliul UE, se mai arată pe site-ul Parlamentului European.

Parchetul European
* Biroul procurorului public european (EPPO, Parchetul European) gestionează 98 de anchete active cu privire la fraude cu fonduri europene şi cu TVA transfrontalieră în Bulgaria, conform primului raport anual al EPPO, dat publicităţii la 24 martie 2022. Documentul acoperă perioada 1 iunie - 31 decembrie 2021. Pagubele totale din infracţiunile suspectate în Bulgaria sunt estimate la 427 milioane de euro din fonduri europene şi 3,4 milioane euro din fraude cu TVA, conform site-ului https://www.eppo.europa.eu/. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Lãzãroiu)