UE 15 ANI: Cât primeşte România de la UE şi cu cât contribuie la bugetul Uniunii

România a primit de la Uniunea Europeană, de la data aderării şi până în prezent, 69,94 miliarde de euro (perioada 1 ianuarie 2007 - 31 ianuarie 2022) şi a contribuit la bugetul Uniunii cu 24,20 miliarde de euro, conform Evoluţiei fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană, publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor, https://mfinante.gov.ro/.
România şi bugetul UE
Astfel, la 15 ani de apartenenţă la Uniunea Europeană, România are un sold pozitiv de 45,74 miliarde de euro, adică fonduri europene primite de ţara noastră peste banii cu care a contribuit la bugetul UE, conform Evoluţiei fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană, publicate la 31 ianuarie 2022.
Din totalul celor 69,94 miliarde euro primite de România de la data aderării, 36,68 miliarde euro au fost primite în cadrul financiar multianual 2007-2013, iar 33,16 miliarde euro au fost sume primite în cadrul bugetului multianual 2014-2020, conform site-ului https://mfinante.gov.ro/.
Contribuţia României la bugetul Uniunii Europene a crescut, începând cu 1 ianuarie 2021, la 1,4% din Venitul Naţional Brut, faţă de 1,2% (2020), ridicându-se astfel la suma de 12,357 miliarde lei (2,357 miliarde euro), ca o consecinţă a Mecanismului European de Rezilienţă şi Redresare al Comisiei Europene, în urma căruia fiecare stat va contribui mai mult la bugetul UE. În acest sens, preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la 15 februarie 2021, decretul pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Deciziei (UE, EURATOM) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene şi de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom, adoptată la Bruxelles, se arată pe site-ul https://www.presidency.ro/.
Contribuţia României la bugetul Uniunii Europene va fi în 2022 de 12,878 miliarde lei, urmând ca, în 2023, să crească la 13,126 miliarde lei şi în 2024 la 13,376 miliarde lei, conform proiectului privind Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2022-2024, publicat la 19 decembrie 2021, pe site-ul Ministerul Finanţelor.
Contribuţia financiară a fiecărui stat membru al UE la bugetul Uniunii este calculată în mod echitabil, în funcţie de mijloacele de care acestea dispun. Cu cât este mai importantă economia unei ţări, cu atât este mai mare contribuţia sa. Bugetul UE nu este menit să redistribuie bogăţia, ci să răspundă nevoilor tuturor cetăţenilor europeni, informează site-ul https://european-union.europa.eu/.
Sumele cu care contribuie România la bugetul UE sunt direcţionate către finanţarea de programe şi proiecte în toate ţările UE (construcţii de drumuri, granturi pentru cercetători, protecţia mediului etc.).
Potrivit angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare a Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005, România, în calitate de stat membru, participă la finanţarea bugetului Uniunii Europene potrivit regulilor comunitare unitare care sunt direct aplicabile de la data aderării. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2007, România asigură plata contribuţiei sale pentru finanţarea bugetului Uniunii Europene în cadrul sistemului resurselor proprii ale bugetului comunitar, se arată în Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2021 şi proiecţia acesteia pe anii 2022 şi 2024, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor.
Bugetul UE
Sursele de venit ale UE provin, în principal, de la contribuţiile din partea ţărilor membre, taxele la import pentru produsele din afara UE, o nouă contribuţie bazată pe deşeurile de ambalaje din plastic nereciclate, amenzile impuse întreprinderilor care nu respectă normele UE. Bugetul UE este finanţat în proporţie de 98% din resursele proprii ale UE, la care se adaugă alte surse de venituri.
Iniţial, resursa proprie provenind din contribuţiile naţionale, bazată pe venitul naţional brut (VNB), a fost instituită ca o componentă-cheie "reziduală" a sistemului de resurse proprii, pentru a garanta că veniturile totale de la bugetul UE acoperă suficient toate cheltuielile convenite în bugetul anual.
Treptat, contribuţiile naţionale au devenit componenta predominantă a sistemului de resurse proprii, reprezentând peste 70% din veniturile UE.
Pentru că bugetul UE este dedicat în principal investiţiilor, Uniunea adoptă planuri de cheltuieli pe termen lung, cunoscute sub numele de cadre financiare multianuale (CFM), care se desfăşoară pe o perioadă de 5-7 ani. Bugetul pe termen lung stabileşte priorităţile şi limitele de cheltuieli ale UE. CFM-ul actual acoperă perioada 2021-2027.
Bugetul este decis în comun de Comisie, Consiliu şi Parlament. Comisia elaborează un proiect de buget pe care îl înaintează spre analiză Consiliului şi Parlamentului. Consiliul şi Parlamentul pot aduce modificări proiectului. În caz de dezacord, cele trei instituţii trebuie să negocieze până ajung la un compromis. Bugetul fiecărui an stabileşte sumele disponibile care urmează să fie cheltuite în limitele convenite în prealabil în cadrul financiar multianual. Acest fapt îi permite Uniunii Europene să planifice programele de cheltuieli cu câţiva ani înainte.
CFM 2021-2027 prevede un buget pe termen lung de 1 074,3 miliarde euro la preţurile din 2018, inclusiv integrarea Fondului european de dezvoltare. Împreună cu instrumentul de redresare Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde euro, acest buget va permite UE să asigure în anii următori o finanţare fără precedent, în valoare de 1,8 mii de miliarde euro, pentru a sprijini redresarea în urma pandemiei de COVID-19 şi priorităţile pe termen lung ale UE în diferite domenii de politică, scrie site-ul https://european-union.europa.eu/.
Bugetul pe termen lung al UE (CFM) va acoperi şapte domenii de cheltuieli. El va oferi cadrul pentru finanţarea a aproape 40 de programe de cheltuieli ale UE în următoarea perioadă de şapte ani.
Ce ţări contribuie cel mai mult la bugetul UE şi care contribuie cel mai puţin
Conform unei statistici a site-ului statista.com, ţările care au contribuit cel mai mult la bugetul UE în 2020, cu contribuţii naţionale de peste 10 miliarde de euro, erau: Germania (28,06 mld. euro), Franţa (23,68 mld. euro), Regatul Unit (17,07 mld. euro), Italia (16,59 mld. euro), Spania (11,04 mld. euro).
Au urmat: Olanda (5,84 mld. euro), Polonia (4,88 mld. euro), Belgia (4,66 mld. Euro), Suedia (4,09 mld euro), Austria (3,55 mld. euro), Danemarca (2,81 mld. euro), Irlanda (2,38 mld. euro), Finlanda (2,31 mld. euro), România (2,05 mld. euro), Cehia (2,02 mld. euro), Portugalia (2 mld. euro), Grecia (1,65 mld. euro), Ungaria (1,29 mld. euro), Slovacia (0,87 mld. euro), Bulgaria (0,58 mld. euro), Croaţia (0,5 mld. euro), Slovenia (0,45 mld. euro), Lituania (0,44 mld. euro), Luxemburg (0,38 mld. euro), Letonia (0,28 mld. euro), Estonia (0,27 mld. euro), Cipru (0,21 mld. euro), Malta (0,11 mld. euro). AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Fostul mare jucător de tenis Yannick Noah
Jucătorul de tenis Yannick Noah s-a născut la 18 mai 1960, în localitatea Sedan. Stabilit de la vârsta de trei ani în Camerun, a început să practice tenisul de câmp. Revenit în Franța, la Nisa, a început să se pregătească la nivel profesionist în sportul alb, conform
18 mai - Ziua internațională a muzeelor
În fiecare an, la data de 18 iunie, Consiliul Internațional al Muzeelor (ICOM) organizează Ziua internațională a muzeelor, un eveniment global ce dezvăluie rolul transformator al muzeelor în cadrul societății, potrivit https://icom.museum/. Obiectivul Zilei internaționale a muzeelor este de a atrag
18 mai - Ziua internațională a lumânărilor aprinse în memoria victimelor virusului HIV-SIDA
Ziua internațională a lumânărilor aprinse (The International AIDS Candlelight Memorial) este marcată în fiecare an în a treia duminică din luna mai, începând din 1983, potrivit site-urilor dedicate acestei zile - Global Network of People Living with HIV (https://gnpplus.net/) și International AI
CITATUL ZILEI
'Nu fi amarnic, răuvoitor, cârcotaș, prost dispus, cusurgiu, meschin, năzuros și mizantrop, mereu scârbit, pus pe gâlceavă, veșnic nemulțumit, nu căuta neîncetat nod în papură și pete în soare, nu fi plin de fiere, pizmuitor și bănuitor, urâcios și posomorât.' - Tudor Vianu, 'Jurnal' ('Buna-cuviință oglindit
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 mai
Ortodoxe Sf. Mc. Petru, Dionisie și Paulin Duminica a 5-a după Paști Greco-catolice Duminica a 5-a a Paștilor. Sf. m. Petru, Dionisie, Cristina, Andrei, Pavel, Heraclie, Paulin și Benedim Romano-catolice Duminica a 5-a a Paștelui Ss. Ioan I, pp. m.; Alexandra,
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 mai
Este a 138-a zi a anului 2025. Au mai rămas 227 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 45 m și apune la 20 h 40 m. Luna răsare la 01 h 19 m și apune la 10 h 02 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)
17 mai - Noaptea Muzeelor 2025, ediția a XXI-a
La 17 mai 2025, are loc cea de-a XXI-a ediție a evenimentului Noaptea Muzeelor, sub genericul 'Mai aproape de oameni într-o noapte de mai', la care participă peste 70 de muzee din București și din țară, potrivit https://www.muzee.org/. Noaptea Muzeelor 2025, coordonat de Rețeaua Națională
17 mai - Ziua mondială de luptă împotriva hipertensiunii arteriale
Ziua mondială de luptă împotriva hipertensiunii arteriale este marcată la 17 mai, în vederea sensibilizării populației cu privire la riscurile și efectele tensiunii arteriale crescute, dar și încurajării cetățenilor din toată lumea să prevină și să controleze această boală. Această zi este promovată de Liga Mondială a Hipertensiunii (World Hy
17 mai - Ziua mondială a telecomunicațiilor și a societății informaționale (ONU)
În fiecare an, Organizația Națiunilor Unite (ONU) marchează Ziua mondială a telecomunicațiilor și a societății informaționale la data de 17 mai. Astfel este evidențiată importanța utilizării internetului și a celorlalte tehnologii de informare și comunicare, conform www.un.org. Totodată, în această zi sunt sărbători
17 mai - Ziua internațională a telefonului copilului
Ziua internațională a telefonului copilului a fost marcată pentru prima dată la 17 mai 2007, la inițiativa Child Helpline International, o organizație cu impact colectiv, cu peste 150 de membri ai liniei telefonice de asistență pentru copii din peste 130 de țări și teritorii din întreaga lume, informează
CITATUL ZILEI
'Ce e mai greu în lume? De a se cunoaște pe sine. Ce e mai ușor în lume? De a cunoaște pe alții.' - Cilibi Moise ('Apropouri', Colecția Cogito, Editura Albatros, 1982)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 17 mai
Ortodoxe Sf. Ap. Andronic și soția sa, Iunia; Sf. Cuv. Nectarie și Teofan Greco-catolice Sf. ap. Andronic și Iunia; Fer. Ioan Scheffler Romano-catolice Sf. Pascal Baylon, călug.; Fer. Ioan Scheffler, ep. m. Sfântul Apostol Andronic și Sf&
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 mai
Este a 137-a zi a anului 2025. Au mai rămas 228 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 46 m și apune la 20 h 39 m. Luna răsare la 00 h 40 m și apune la 08 h 53 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)
Săptămâna europeană 12-16 mai 2025
Reuniunea mai multor miniștri europeni de externe la Londra pe tema Ucrainei, prioritățile UE pentru summitul cu Regatul Unit ce va avea loc în 19 mai la Londra, negocierile de pace pentru Ucraina desfășurate la Istanbul și Summitul Comunității Politice Europene s-au numărat printre subiectele acestei săptămâni în spațiul european.
Retrospectiva evenimentelor interne 12-16 mai 2025
Începerea votării în străinătate pentru al doilea tur de scrutin prezidențial, anunțul ministrului Finanțelor potrivit căruia România va încasa, pe 10 iunie, 1,3 miliarde euro din tranșa a treia de plată pentru PNRR, stagnarea Produsului Intern Brut în primul trimestru al acestui an, cea de-a cincea ediție a Festivalului de artă și creativitate