La 25 februarie 2022, se desfăşoară, prin format videoconferinţă, reuniunea de urgenţă la nivel înalt a Consiliului Nord-Atlantic, pe fondul situaţiei de criză din Ucraina, conform agenţiilor internaţionale de presă.

În data de 24 februarie 2022, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovenia, state membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), au cerut, pe fondul incursiunii forţelor militare ruse în teritoriul naţional al Ucrainei, invocarea Articolului 4 din Tratatul Atlanticului de Nord şi declanşarea consultărilor la nivelul Consiliului Nord-Atlantic, potrivit AFP, EFE şi Reuters. Cu prilejul reuniunii de urgenţă a ambasadorilor statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice, desfăşurate la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat activarea planurilor de apărare, la cererea formulată de Înaltul comandant al NATO, generalul american Tod Wolters, pentru a desfăşura forţe militare suplimentare în ţările membre ale organizaţiei din Europa de Est, şi organizarea unui summit extraordinar la data de 25 februarie 2022, pentru ''a analiza calea de urmat'', potrivit agenţiilor internaţionale de presă.

Planurile de apărare conferă autoritate comandanţilor militari să mobilizeze trupe şi resurse mult mai repede ''în cadrul principiilor politice stabilite anterior''. În acest context, atribuţiile secretarului general al Alianţei sporesc, având la îndemână posibilitatea să ceară şi să aprobe desfăşurarea de trupe militare, conform agenţiei dpa. Alianţa a cerut, recent, la reuniunea miniştrilor apărării din statele membre NATO, desfăşurată în luna februarie a acestui an, comandanţilor militari, să pregătească planuri de luptă pentru sud-estul Europei, în acord cu situaţia de criză de la graniţa de est a Ucrainei. Această măsură permite relocarea efectivelor Forţei de reacţie rapidă a NATO, estimată la circa 40.000 de soldaţi, oriunde în spaţiul nord-atlantic. Este pentru prima dată când NATO anunţă public activarea planurilor sale de apărare.

***

În contextul altor reuniuni la nivel înalt ale Consiliului Nord-Atlantic, liderii statelor membre au discutat situaţia din Ucraina.

La Bucureşti, în aprilie 2008, cu prilejul summit-ului organizaţiei, chestiunea aderării Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică a constituit un subiect important al agendei de discuţii între liderii NATO. În declaraţia adoptată la 3 aprilie 2008, şefii de stat şi de guvern ai NATO au salutat ''aspiraţiile euro-atlantice ale Ucrainei şi Georgiei de apartenenţă la NATO. Am hotărât astăzi că aceste state vor deveni membre ale NATO. Ambele naţiuni au adus contribuţii valoroase la operaţiunile Alianţei. Salutăm reformele democratice din Ucraina şi Georgia. (...) Planul de Acţiune pentru Aderare este următorul pas pentru Ucraina şi Georgia pe calea lor direct spre aderare.'', conform www.mae.ro şi www.nato.int.

La reuniunea la nivel înalt a NATO de la Varşovia, din 8-9 iulie 2016, liderii statelor membre au adoptat, în contextul situaţiei tensionate din Ucraina şi ca urmare a anexării Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă în martie 2014, sprijinul practic al NATO pentru Ucraina, prin Pachetul de asistenţă extinsă pentru Ucraina. În declaraţia comună a liderilor statelor membre se stipulează: ''Ucraina independentă, suverană şi stabilă, ferm angajată în democraţie şi statul de drept, este esenţială pentru securitatea euro-atlantică. Suntem fermi în sprijinul nostru pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute la nivel internaţional şi în ce priveşte dreptul Ucrainei să îşi decidă propriul viitor şi parcursul de politică externă liber de orice amestec, aşa cum este stipulat în Actul Final de la Helsinki. (...) Susţinem o soluţie paşnică pentru conflictul din estul Ucrainei'', conform www.nato.int.

Liderii statelor membre NATO au reiterat, la reuniunea la nivel înalt a Alianţei, desfăşurată la Bruxelles, în iunie 2018, ''sprijinul pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei. (...), potrivit declaraţiei finale a summitului, conform www.mae.ro. NATO a cerut, cu acelaşi prilej, liderilor statelor membre să ''intensificăm sprijinul pentru Ucraina. (...) Facem apel la implementarea deplină a Acordurilor de la Minsk de către toate părţile implicate şi sprijinim eforturile formatului Normandia şi ale Grupului Trilateral de Contact''. De asemenea, documentul final al reuniunii mai stipulează: ''Reiterăm decizia adoptată la Summit-ul NATO de la Bucureşti din anul 2008, prin care Ucraina va deveni membru al Alianţei, cu Planul de Acţiune pentru Aderare (MAP) ca parte integrantă a procesului; reafirmăm toate elementele deciziei respective, precum şi deciziile ulterioare, inclusiv pe aceea potrivit căreia fiecare partener va fi evaluat pe baza meritelor proprii. Rămânem fermi în sprijinul dreptului Ucrainei de a-şi decide propriul viitor şi parcursul de politica externă fără interferenţe străine.'', potrivit www.mae.ro şi www.nato.int.  

***

Consiliul Nord-Atlantic a formulat declaraţii cu privire la situaţia din Ucraina şi cu prilejul unor momente distincte de reuniunile la nivel înalt ale liderilor statelor membre.

La 18 martie 2018, Consiliul Nord-Atlantic a reiterat, într-o declaraţie, ''sprijinul deplin pentru integritatea şi suveranitatea teritorială a Ucrainei în graniţele sale naţionale, recunoscute la nivel internaţional, şi a apelor sale teritoriale. Crimeea este teritoriul Ucrainei''.

În contextul ''utilizării de către Rusia a forţei militare faţă de Ucraina în Marea Azov şi în Strâmtoarea Kerci'', Aliaţii NATO au cerut Rusiei, într-o declaraţie emisă de Consiliul Nord-Atlantic la 27 noiembrie 2018, ''să asigure accesul liber la porturile ucrainene şi să permită libertatea navigaţiei.'', conform www.nato.int.

La 16 decembrie 2021, Consiliul Nord-Atlantic exprimă ''îngrijorarea faţă de creşterea substanţială, nejustificată şi neprovocată a Federaţiei Ruse la graniţele Ucrainei'', cerând, totodată, ''Rusiei dezescaladarea imediată, adoptarea căii diplomatice şi respectarea angajamentelor internaţionale privind transparenţa activităţilor militare'', conform www.nato.int.

La 24 februarie 2022, Consiliului Nord-Atlantic ''a condamnat în modul cel mai ferm posibil atacul îngrozitor al Rusiei asupra Ucrainei, care este pe deplin nejustificat şi neprovocat. (...) Este o încălcare gravă a dreptului internaţional, inclusiv a Cartei ONU şi este în deplină contradicţie cu angajamentele Rusiei în ce priveşte Actul Final de la Helsinki, Memorandumul de la Budapesta şi Actul Fondator NATO-Rusia. Constituie un act de agresiune împotriva unei ţări independente paşnice. (...) Cerem Rusiei să înceteze acţiunea militară şi să îşi retragă toate forţele din interiorul şi împrejurul Ucrainei, să respecte pe deplin dreptul internaţional umanitar şi să permită acces umanitar liber şi în siguranţă şi asistenţă tuturor persoanelor care au nevoie.'', potrivit documentului citat de www.nato.int.

***

Dialogul şi cooperarea între NATO şi Ucraina au început în momentul în care noul stat independent Ucraina s-a alăturat Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic în 1991 şi, ulterior, cu prilejul semnării documentului-cadru al Parteneriatului pentru Pace, în 1994. Relaţiile au intrat într-o etapă de consolidare, odată cu semnarea, la 9 iulie 1997, la Madrid, a Cartei privind Parteneriatul Distinct. Consultările permanente în cadrul dialogului dintre Alianţa Nord-Atlantică şi statul ucrainean se desfăşoară şi la nivelul Comisiei NATO-Ucraina. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Andreea Onogea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Citiţi şi:

VIDEO LIVE UPDATE Operaţiune militară în Ucraina, anunţată de Vladimir Putin. În România, CSAT şi un task-force pentru gestionarea situaţiei, la nivelul Guvernului

Preşedintele Iohannis participă la reuniunea Formatului B9 şi la summitul NATO