19 februarie - Ziua Brâncuşi

Ziua Brâncuşi, zi dedicată marelui sculptor român Constantin Brâncuşi, este sărbătorită an de an la data aniversării sale, respectiv la 19 februarie.
Personalitate marcantă în mişcarea artistică a veacului al XX-lea şi unul dintre cei mai mari sculptori ai acestei perioade, Constantin Brâncuşi face parte dintre artiştii de seamă care au modificat gândirea plastică, având o contribuţie esenţială în transformarea sculpturii tradiţionale în sculptură modernă. Criticul de artă Mircea Deac aminteşte, în volumul "Constantin Brâncuşi" (Editura Meridiane, 1966), de cuvintele unuia dintre biografii artistului, David Lewis, care spunea că "dintre sculptori, Brâncuşi a fost primul care a făcut o ruptură radicală cu trecutul imediat. (...) Formele sale simple, liniştite, ieşite din comun, totuşi pregnante şi aproape abstracte, reflectă o serie de atitudini creatoare care au devenit fundamentale în dezvoltarea artei plastice moderne.''
Iniţiativa instituirii unei zile dedicate marelui artist român a aparţinut scriitorului Laurian Stănchescu, preşedinte al Fundaţiei Ideea Contemporană, care, încă de la 2 februarie 2015, a solicitat, printr-o scrisoare publică adresată preşedintelui Klaus Iohannis, Puterii şi Opoziţiei, şi transmisă AGERPRES, să declare Ziua Naţională Constantin Brâncuşi, pe data de 19 februarie: "Vă cer în numele memoriei lui Constantin Brâncuşi să declaraţi ziua de 19 februarie 'Ziua Naţională Constantin Brâncuşi' ". În opinia sa, ziua de naştere a sculptorului Constantin Brâncuşi, 19 februarie 1876, "este înscrisă în Calendarul Culturii Universale ca o dată biblică, se năştea cel care avea să fie 'Patriarhul şi Părintele Sculpturii Moderne', 'Titanul din Hobiţa', Constantin Brâncuşi, gorjeanul care ne-a dus în universalitatea lumii şi ne-a înrudit cu Dumnezeu".
Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari, care, în expunerea de motive, publicată pe site-ul www.cdep.ro, susţineau că declararea datei de 19 februarie drept "Ziua Brâncuşi" - sărbătoare naţională legală lucrătoare, reprezintă "o reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru". "Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi să declarăm ziua lui de naştere sărbătoare naţională. (...) Această iniţiativă onorează spiritul nostru şi în acelaşi timp arată dragostea şi recunoştinţa noastră faţă de valoarea lui Brâncuşi".
Masa Tăcerii din Târgu Jiu, creaţie a sculptorului Constantin Brâncuşi.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES FOTO
La 16 iunie 2015, propunerea legislativă a fost respinsă de Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, după ce Comisia pentru cultură dăduse un raport de respingere, motivând că "a institui prin lege o nouă sărbătoare naţională, în condiţiile în care există deja o Zi a Culturii Naţionale în cadrul căreia pot fi omagiate toate personalităţile culturii române, ar putea duce lucrurile în derizoriu". Câteva luni mai târziu, însă, la 4 noiembrie 2015, proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, iar la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie a fost declarată Ziua Brâncuşi ca sărbătoare naţională a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit Legii nr. 305/2015, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza şi/sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.
* * *
Născut la 19 februarie/2 martie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj, Constantin Brâncuşi a urmat Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova (1894-1898), Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902, apoi a plecat spre Paris, unde a luat concursul de admitere la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts şi a lucrat în atelierul lui Antonin Mercié. A fost angajat de Rodin ca practician, dar nu a rămas aici mult timp, convins fiind că ''La umbra marilor copaci nu creşte nimic'' (''Rien ne pousse a l'ombre des grands arbres''), notează site-ul centrulbrancusi.ro. Şi-a închiriat un spaţiu pe strada Montparnasse, unde şi-a amenajat propriul atelier.
Constantin Brâncuşi a lăsat posterităţii o operă impresionantă, de o mare complexitate tematică, lucrările sale numărându-se, în prezent, printre marile creaţii artistice ale lumii. Încă din primul an de studenţie, respectiv în 1898, lucrarea sa ''Bustul lui Vitellius'' obţine ''menţiunea onorabilă'', în 1900 ''Capul lui Laocoon'' îi aduce artistului medalia de bronz, iar ''Studiu'', din 1901, câştigă medalia de argint. Beneficiind de sprijinul doctorului Dimitrie Gerota, în perioada următoare (1900-1902), realizează ''Ecorşeu'', un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, operă distinsă cu o medalie de bronz şi folosită, ulterior, în şcolile româneşti de medicină. A realizat apoi bustul medicului Carol Davila, care avea să fie aşezat în curtea Spitalului Militar Central din Bucureşti, în 1912, reprezentând singurul monument public al lui Brâncuşi din Bucureşti, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro. În 1907, realizează, în atelierul său din Paris, "Sărutul" (1907), temă ce avea să fie reluată de mai multe ori până în 1940, când finalizează ''Poarta sărutului'', amplasată în Parcul Central din Târgu Jiu. Tot în 1907, a primit comanda unui monument funerar pentru cimitirul din Buzău, lucrare pe care o va numi "Rugăciunea".
Cocoşul, operă a sculptorului Constantin Brâncuşi.
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO
După 1908, Brâncuşi dă o nouă expresie sculpturii, originală, proprie lui, preocupare ce va fi strâns legată de alegerea materialului în care lucrează. Într-un timp relativ scurt, artistul elimină detaliile din sculpturile sale, făcând trecerea către o artă sintetică, intelectualistă, cu forme aproape abstracte. În această evoluţie a artei sale se înscriu lucrări precum "Muza adormită", "Sărutul", "Cuminţenia pământului", "Domnişoara Pogany", "Prinţesa X" sau "Pasărea măiastră". Vorbind despre "Muza adormită", Mircea Deac aminteşte de pictorul belgian Michel Seuphor, care scria, în "La peinture abstraite" (1962), că "A fost începutul unui lucru când Brâncuşi, plictisit de "a face cadavre" concepe "Muza adormită", care se transformă puţin câte puţin în ovoid simplu; a fost începutul unui lucru când nu era nimic."
Anul 1915 marchează o premieră în cariera artistului, primele lucrări în lemn: "Cariatide", "Fiul risipitor" şi altele. A realizat apoi "Vrăjitoarea", "Himera", "Cariatidă" şi "Adam" şi primele versiuni în lemn ale "Coloanei fără sfârşit" (1918), aşa cum îi plăcea artistului să o numească. În 1938, a finalizat ansamblul artistic din Târgu Jiu, alcătuit din "Masa tăcerii", "Scaunele", "Poarta sărutului" şi "Coloana infinitului", închinat eroilor români care, la 14 octombrie 1916, au căzut în bătălia de la Jiu împotriva nemţilor.
Domnişoara Pogany, operă a sculptorului Constantin Brâncuşi.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
După ce, în 1909, a expus lucrări atât la Paris, cât şi la Bucureşti, artistul organizează prima sa expoziţie în America, într-o galerie de artă din New York, în anul 1914. În 1919, apare, la Paris, volumul "La Roumanie en Images", cuprinzând cinci reproduceri după operele sale. Brâncuşi începe să-şi expună lucrările în cele mai celebre galerii de artă din Franţa, Anglia, America, Elveţia şi Olanda, fiind elogiat în numeroase publicaţii din întreaga lume. În 1931, a fost decorat, la propunerea lui Nicolae Iorga, cu ordinul "Meritul cultural pentru artă plastică". Până în 1940, activitatea creatoare a lui Brâncuşi s-a desfăşurat în toată măreţia ei, din această perioadă datând operele din ciclul ''Pasărea în văzduh'', ciclul ''Ovoidului'', precum şi sculpturile în lemn.
Cuminţenia pământului, operă a sculptorului Constantin Brâncuşi.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Cu toate că se bucura deja de recunoaştere artistică în lumea întreagă, Constantin Brâncuşi şi-a dus viaţa ca un simplu ţăran român, sursa sa de inspiraţie fiind, de altfel, chiar elementul popular, folcloric, natural. Lucrările sale au o puternică încărcătură spirituală, provenită din viaţa satului românesc, artistul reuşind să îmbine simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene. Brâncuşi renunţă la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi, în favoarea evidenţierii esenţei lucrurilor. Este artistul care a asimilat în opera sa ''toată istoria sculpturii pe care a dominat-o şi a depăşit-o'', după cum remarca criticul de artă Mircea Deac, în volumul "Constantin Brâncuşi" (Editura Meridiane, 1966).
Expoziţia "Brâncuşi. Sublimarea formei", organizată în cadrul Festivalului Internaţional de Artă Europalia, la Palatul de Arte Frumoase BOZAR din Bruxelles, 1 octombrie 2019.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Artistul a murit la 16 martie 1957, cu sufletul întristat pentru că nu se putea întoarce în ţara natală, iar la 19 martie a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.
În România, în epoca socialistă, Brâncuşi a fost contestat, fiind considerat "un reprezentant al burgheziei decadente", se arată pe site-ul webcultura.ro. Abia în 1964, Brâncuşi a fost ''redescoperit'' în ţara natală, iar ansamblul monumental de la Târgu Jiu a putut fi restaurat, după ce fusese abandonat şi aproape dărâmat. La 3 iulie 1990, a fost ales membru post-mortem al Academiei Române. La aniversarea a 125 de ani de la naşterea sculptorului, anul 2001 a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului României, Anul Brâncuşi, sărbătorit şi în cadrul UNESCO.
Unul dintre cele mai importante evenimente dedicate sculptorului român în ultimele decenii a fost expoziţia "Brâncuşi. Sublimarea formei", principalul eveniment din cadrul celei de-a 27-a ediţii a Festivalului de artă Europalia, organizat la Bruxelles în perioada 2 octombrie 2019 - 2 februarie 2020, la care România a avut statutul de ţară invitată de onoare. Expoziţia dedicată acestuia a abordat ambele direcţii ale lucrărilor sale, respectiv sculptura şi fotografia, proiectul cuprinzând opere importante de la muzee şi din colecţii private din jurul lumii, incluzând "Muza adormită", "Sărutul" sau "Leda". Pe lângă sculpturi, fotografii şi documente extraordinare ale lui Brâncuşi, au fost expuse şi opere ale contemporanilor săi, cum ar fi Marcel Duchamp, Medardo Rosso sau Auguste Rodin. "Brâncuşi. Sublimarea formei" a cuprins peste 25 de sculpturi expuse pe o suprafaţă de 1.500 mp, alături de alte 200 de obiecte, fotografii, documente. AGERPRES/ (Documentare - Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
* Explicaţie foto din deschidere: Casa-muzeu ”Constantin Brâncuşi”, Hobiţa, comuna Peştişani, judeţul Gorj, 26 iulie 2016.
Citeşte şi:
* VIDEO Ziua Brâncuşi/MAE oferă publicului un film de prezentare a vieţii şi creaţiei marelui sculptor
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Vechiul sat Holloko din Ungaria
Vechiul sat Holloko din nordul Ungariei a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 1987, datorită modului excepțional în care a conservat arhitectura, cultura și particularitățile stilului de viață din mediul rural de dinaintea practicilor agricole moderne ale secolului XX, potrivit whc.unesco.org
Congresul ordinar al UEFA, la Belgrad (3 aprilie)
La 3 aprilie 2025 se desfășoară, la Belgrad, în Sava Congress Centar, cel de-al 49-lea Congres ordinar al UEFA, conform https://www.uefa.com/. Congresul UEFA este organismul suprem de control al UEFA și reunește președinții și secretarii generali care reprezintă fiecare dintre cele 55 de asociații membr
PERSONALITATEA ZILEI: Florentin Popescu, poet, prozator, critic și istoric literar
Florentin Popescu, poet, prozator, critic și istoric literar este autorul unor exegeze despre clasici și contemporani. S-a născut la 3 aprilie 1945, în localitatea Lera-Chiojdu, județul Buzău. Licențiat al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București (1969), a lucrat ca reporter și redactor de carte la mai multe reviste, z
Marele festival de hipism din Marea Britanie Randox Grand National de la Aintree (3-5 aprilie)
Randox Grand National, cunoscutul festival de hipism din Marea Britanie, începe la 3 aprilie, la Aintree, în Merseyside, la 9,6 km nord-est de Liverpool, cel mai important eveniment, marea cursă de hipism, are loc la 5 aprilie, conform https://www.irishpost.com și
Conferința ''Moștenire culturală sigură - provocări europene în timp de război și criză'' (3-4 aprilie)
Conferința ''Moștenire culturală sigură - provocări europene în timp de război și criză'', desfășurată la Cracovia, pe 3-4 aprilie, servește drept platformă pentru schimbul de experiență și de bune practici între experții europeni în domeniul patrimoniului cultural, care este expus în continuare riscului de dezastre naturale și civile,
Summitul Global Inteligența Artificială în Africa, la Kigali (3-4 aprilie)
La 3 aprilie 2025, timp de două zile, la Kigali, în Rwanda, se desfășoară summitul inaugural cu caracter global dedicat inteligenței artificiale în Africa, potrivit https://www.techarena.co.ke și DPA. Lideri ai guvernelor lumii, importanți oameni de afaceri la nivel global, membri ai mediului academic și ai societății civile se întrunesc cu a
3 aprilie - Ziua Jandarmeriei Române
Ziua Jandarmeriei Române este marcată în fiecare an la 3 aprilie, reprezentând data la care a fost semnat actul de înființare a jandarmeriei 'Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi', în anul 1850, de către domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853), potrivit portalului oficial
CITATUL ZILEI
''Din punctul de vedere al istoriei, destinul este superior maladiilor de destin și el rămâne astfel câtă vreme timpul istoriei nu are un sfârșit al lui sau câtă vreme este postulată judecata finală a istoriei lumii. Dar dacă timpul istoriei are un sfârșit și nu există o judecată finală a istoriei lumii, atunci istoria devine la râ
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 3 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Nichita Mărturisitorul și Ilirie Greco-catolice Sf. cuv. Nichita Mărturisitorul Romano-catolice Ss. Alois Scrosoppi, pr.; Sixt I, pp. Sfântul Cuvios Nichita Mărturisitorul este pomenit în calendarul creștin ortodox
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 aprilie
Este a 93-a zi a anului 2025. Au mai rămas 272 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 53 m și apune la 19 h 46 m. Luna răsare la 09 h 39 m și apune la 01 h 29 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)
PERSONALITATEA ZILEI: Papa Ioan Paul al II-lea (Karol Jozef Wojtyla) (1987-2005)
Karol Jozef Wojtyla a devenit papa Ioan Paul al II-lea din octombrie 1978, când a fost ales Episcop al Romei și lider al Bisericii Romano-Catolice. S-a născut la 18 mai 1920 în orășelul polonez Wadowice, aflat la 50 km de Cracovia. A fost cel mai mic copil al părinților săi, Karol Wojtyla și Emilia Kaczorowska. Mama lui a murit în 1929. Fratele său mai mare
2 aprilie - Ziua Instituției Prefectului
Ziua Instituției Prefectului este marcată la 2 aprilie, semnificând data la care, în anul 1864, a fost instituită, prin lege, noțiunea de ''prefect''. Instituită prin Legea 348/2018, această zi se sărbătorește anual începând din 2019. Propunerea legislativă de instituire a zilei, inițiată de nouă deputați și senatori, a
2 aprilie - Ziua internațională de conștientizare a autismului (ONU)
La 2 aprilie este marcată Ziua internațională de conștientizare a autismului, care a fost stabilită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) prin Rezoluția 62/139, adoptată la 18 decembrie 2007. Adunarea Generală a Națiunilor Unite a declarat unanim ziua de 2 aprilie ca Zi internațională de conștientizare a autismului ('World Autism Aware
2 aprilie - Ziua internațională a cărții pentru copii
În fiecare an, pe 2 aprilie, zi ce reprezintă data nașterii renumitului scriitor Hans Christian Andersen, este marcată Ziua internațională a cărții pentru copii, pentru a le insufla copiilor dragostea pentru lectură și pentru a canaliza atenția spre cărțile de acest gen, scrie site-ul https://www.ibby.org/.
Reuniune informală a miniștrilor apărării pe tema reînarmării Europei, la Varșovia (2-3 aprilie)
Miniștrii apărării ai Uniunii Europene (Consiliul Afaceri Externe) se întâlnesc într-o reuniune informală la Varșovia, în zilele de 2-3 aprilie 2025. Principalul subiect de discuție este reînarmarea Europei și rolul Uniunii Europene (UE) în ajungerea la o pace justă ca urmare a Războiului din Ucraina. Reuniunea este organizată sub egida pr