DOCUMENTAR ÎN IMAGINI: Vizita oficială în România a preşedintelui Franţei, Jacques Chirac (21-22 februarie 1997)
În perioada 21-22 februarie 1997, preşedintele Franţei, Jacques Chirac (1932-2019), a efectuat o vizită oficială de două zile în România, la invitaţia omologului român, Emil Constantinescu.
Preşedintele Jacques Chirac a sosit la Bucureşti la 21 februarie 1997, însoţit de o delegaţie din care făceau parte ministrul de Externe, Hervé de Charette, ministrul de Interne, Jean-Louis Debré, ministrul delegat pentru finanţe şi comerţ exterior, Yves Galland, precum şi numeroşi oameni de afaceri. Pe Aeroportul Otopeni, au fost prezenţi preşedintele Emil Constantinescu, premierul Victor Ciorbea, ministrul Afacerilor Externe, Adrian Severin, ministrul de Interne, Gavril Dejeu, ministrul Industriilor şi Comerţului, Călin Popescu Tăriceanu ş.a.
Ceremonia oficială de primire la Arcul de Triumf, în cadrul vizitei preşedintelui Franţei, Jacques Chirac, în România, Bucureşti, 21 februarie 1997.
Foto: (c) SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO / ARHIVA ISTORICĂ
Ceremonia oficială a întâmpinării preşedintelui Franţei a avut loc la Arcul de Triumf, considerat a fi un simbol al relaţiilor tradiţionale româno-franceze, unde erau aliniate o gardă de onoare cu drapel şi fanfara militară. După intonarea Imnurilor de Stat ale Franţei şi României, preşedinţii Jacques Chirac şi Emil Constantinescu au trecut în revistă garda de onoare. Şeful statului francez a depus o coroană de flori la baza Arcului de Triumf.
Vizita preşedintelui francez, Jacques Chirac, în România; în imagine: Emil Constantinescu (stg.), preşedintele României, şi Jacques Chirac (dr.), preşedintele Franţei, Bucureşti, 21 februarie 1997.
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO / ARHIVA ISTORICĂ
La ceremonia de întâmpinare au mai fost prezenţi preşedintele Senatului, Petre Roman, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ion Diaconescu, premierul Victor Ciorbea, membri ai guvernului, alte oficialităţi.
.jpg)
Convorbiri între preşedintele României, Emil Constantinescu, şi preşedintele Franţei, Jacques Chirac, Bucureşti, 21 februarie 1997.
Foto: (c) SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO / ARHIVA ISTORICĂ
În după-amiaza zilei de 21 februarie, au avut loc, la Palatul Cotroceni, convorbirile oficiale dintre preşedinţii României, Emil Constantinescu, şi Franţei, Jacques Chirac. La convorbiri au participat miniştrii de Externe român şi francez, Adrian Severin şi Hervé de Charette, precum şi ministrul român pentru Integrare Europeană, Alexandru Herlea.
Preşedintele Franţei, Jacques Chirac, l-a decorat, în aceeaşi zi, pe preşedintele Emil Constantinescu cu Ordinul Marea Cruce a Legiunii de Onoare, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Palatul Cotroceni.
Jacques Chirac (ctr.), preşedintele Franţei, în timpul unui discurs în Parlamentul României, Bucureşti, 21 februarie 1997.
Foto: (c) VIOREL LĂZĂRESCU/AGERPRES FOTO / ARHIVA ISTORICĂ
Jacques Chirac (ctr.), preşedintele Franţei, în timpul unui discurs în Parlamentul României, Bucureşti, 21 februarie 1997.
Foto: (c) SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO / ARHIVA ISTORICĂ
Jacques Chirac (ctr.), preşedintele Franţei, în timpul unui discurs în Parlamentul României, Bucureşti, 21 februarie 1997.
Foto: (c) SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO / ARHIVA ISTORICĂ
Tot la 21 februarie 1997, la Palatul Parlamentului, preşedintele Franţei a ţinut un discurs în faţa membrilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, în care a spus, între altele: "Prietenia noastră este veche. Este prietenia dintre două vechi naţiuni latine, o prietenie care s-a constituit pe rădăcini culturale şi pe valori de civilizaţie comune. Ea s-a hrănit, în decursul secolelor, din similitudinea luptelor noastre naţionale, din asemănarea caracterelor noastre, din acelaşi ataşament pentru libertatea şi independenţa noastră, precum şi din aceeaşi crâncenă voinţă de a păstra sufletul şi identitatea noastră." În încheierea şedinţei solemne, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ion Diaconescu, a rostit la rândul său un discurs, în care a spus, între altele:"Acest popor n-a uitat şi nu va uita niciodată că, în toate momentele decisive ale istoriei sale, Franţa a fost alături de noi, susţinându-ne cu solidaritate frăţească să învingem toate vitregiile şi să realizăm o ţară liberă şi întregită (...)". În aceeaşi zi, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ion Diaconescu, a fost decorat de către preşedintele Jacques Chirac cu Marea Cruce a Ordinului Naţional al Meritului. Preşedintele Franţei a semnat apoi în Cartea de Onoare a Camerei Deputaţilor.
Un dineu oficial a fost oferit de preşedintele Emil Constantinescu în onoarea preşedintelui Jacques Chirac.
În cursul celei de-a doua zile a vizitei, 22 februarie 1997, preşedintele Jacques Chirac a fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în Aula Magna a Universităţii. Au fost prezenţi preşedintele Emil Constantinescu, rectorul Universităţii din Bucureşti, Ion Mihăilescu, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului României, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Bernard Boyer, numeroşi studenţi şi profesori.
De asemenea, au avut loc convorbiri între preşedintele Jacques Chirac şi premierul român, Victor Ciorbea. Preşedintele Franţei l-a decorat pe Victor Ciorbea cu Marea Cruce a Ordinului Naţional al Meritului.
Într-o alocuţiune rostită la Romexpo, în cadrul unei întâlniri avute cu oameni de afaceri români şi francezi, preşedintele Chirac s-a declarat "profund încrezător în perspectivele parteneriatului franco-român".
.jpg)
Participarea preşedintelui Franţei, Jacques Chirac (stg.), la inaugurarea Pieţei Charles de Gaulle din Bucureşti, alături de primarul interimar al Capitalei, Viorel Lis (dr.), Bucureşti 22 februarie 1997.
Foto: (c) VIRGIL PAVEL/AGERPRES FOTO / ARHIVA ISTORICĂ
Tot la 22 februarie 1997, preşedintele Jacques Chirac a inaugurat Piaţa "Charles de Gaulle" din Bucureşti. Preşedintele Franţei şi primarul Bucureştilor, Viorel Lis, au dezvelit plăcuţa cu noul nume al Pieţei.
O conferinţă de presă la care au participat preşedinţii Jacques Chirac şi Emil Constantinescu a marcat încheierea vizitei oficiale a preşedintelui Franţei. Cu acest prilej, şeful statului francez a prezentat argumentele esenţiale în favoarea integrării României în NATO, între care relaţiile bune cu ţările vecine, capacitatea sa de a întări flancul sudic al Alianţei şi nu în ultimul rând, asimilarea valorilor democraţiei.
Ceremonia plecării preşedintelui Franţei, Jacques Chirac, după vizita oficială efectuată în România, Bucureşti, 22 februarie 1997.
Foto: (c) VIRGIL PAVEL/AGERPRES FOTO / ARHIVA ISTORICĂ
.jpg)
Ceremonia plecării preşedintelui Franţei, Jacques Chirac, după vizita oficială efectuată în România, Bucureşti, 22 februarie 1997.
Foto: (c) VIRGIL PAVEL/AGERPRES FOTO / ARHIVA ISTORICĂ
La plecarea din România, preşedintele Franţei a fost condus la Aeroportul Otopeni de preşedintele Emil Constantinescu şi de alte oficialităţi. Au fost intonate Imnurile de stat ale României şi Franţei. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactori Arhivă foto: Florin Vlădescu, Vlad Ruşeanu; editor: Andreea Onogea, editor online: Alexandru Cojocaru)
(* Material realizat pe baza ştirilor ROMPRES/AGERPRES din 21 şi 22 februarie 1997)
* Explicaţie foto din deschidere: Ceremonia oficială de primire la Arcul de Triumf, în cadrul vizitei preşedintelui Franţei, Jacques Chirac, în România, Bucureşti, 21 februarie 1997.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
2 mai - Ziua mondială a tonului (ONU)
Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția adoptată la 7 decembrie 2016 decide să desemneze 2 mai drept Ziua mondială a tonului. (sursa: https://www.un.org) De asemenea, invită toate statele membre, organizațiile sistemului Națiunilor Unite, alte organizații internaționale și regionale și societatea civilă, inclusi
2 mai - Ziua națională a tineretului
La 2 mai este marcată Ziua națională a tineretului. Aniversarea acestei zile se realizează prin textul Legii nr. 425/2004. Proiectul legislativ privind decretarea marcării acestei zile a fost inițiat în 2004, de 15 deputați din formațiunile politice parlamentare. Respinsă de Senat, la 1 aprilie 2004, propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Camer
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 2 mai
Ortodoxe Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului; Aducerea moaștelor Sf. Ier. Atanasie cel Mare; Sf. Matrona de la Moscova Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. Atanasie cel Mare al Alexandriei Romano-catolice Ss. Atanasiu, ep. în
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 mai
Este a 122-a zi a anului 2026. Au mai rămas 243 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 05 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 21 h 36 m și apune la 05 h 54 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: Prima Mare Expoziție Universală, organizată la Londra (1 mai 1851)
La 1 mai 1851 a fost deschisă într-o uriașă clădire de sticlă, ridicată în Hyde Park, Londra, prima expoziție universală, intitulată Marea Expoziție a Lucrărilor Industriei Tuturor Națiunilor (Great Exhibition of the Works of Industry of All Nations), una dintre cele mai populare atracții publice din Londra secolului al XIX-lea, care a prezentat industrie și mate
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur, pot fi văzute până pe 3 mai Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) rămâne deschis în perioada 29 aprilie - 3 mai, iar vizitatorii pot admira Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur până duminică, 3 mai, în intervalul 10:00-18:00, conform MNIR
PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul John Woo
Cariera ilustră de regizor a lui John Woo a început în Hong Kong, unde a petrecut peste două decenii în centrul unei industrii cinematografice înfloritoare, regizând peste 26 de filme artistice. John Woo a fost cunoscut în principal ca specialist în comedie până la mijlocul anilor 1980, înainte de a crea o
DOCUMENTAR: Luna Mai
Luna Mai sau Florar, potrivit calendarului popular, indică timpul florilor, sau Frunzar - exuberanța vegetației, este a cincea lună a anului în Calendarul gregorian și ultima lună de primăvară, notează volumul 'Zile și mituri. Calendarul țăranului român' (Ion Ghinoiu, 2000). Se pare că numele latin al lunii, 'Maius', ar proveni de l
1 mai - Ziua Vesak, a lunii pline (ONU)
Ziua Vesak (Ziua Lunii pline) este sărbătorită în 2026 la data de 1 mai, fiind considerată zi sacră pentru budiștii din întreaga lume. Ziua lunii pline reprezintă ziua în care s-a născut Buddha, în anul 623 î.Hr. Ziua Vesak este marcată anual în ziua cu lună plină din luna mai, conform site-ului
DOCUMENTAR: 95 de ani de la inaugurarea Empire State Building din New York (1 mai)
Empire State Building, una dintre cele mai cunoscute clădiri din lume și un simbol al orașului New York, este un zgârie-nori realizat în stilul Art Deco, amplasat la adresa 350 Fifth Avenue din Manhattan. Între anii 1931 și 1970, a deținut recordul de cea mai înaltă clădire din lume. Construcția are 102 etaje, măsurând 381 metri &
1 Mai - Ziua internațională a muncii
În fiecare an, în prima zi a lunii mai este sărbătorită Ziua internațională a muncii, care celebrează muncitorii și istoria organizării forței de muncă. La 1 Mai, oamenii muncii din întreaga lume se reunesc pentru o zi de comemorare și demonstrații prin intermediul cărora fac cunoscute revendicările lor sociale sau profesionale. Sărbătoarea e
DOCUMENTAR: Ceremonia de beatificare a Papei Ioan Paul al II-lea (Karol Wojtyla) (1 mai)
Papa Ioan Paul al II-lea (Karol Josef Wojtyla) a fost beatificat de Papa Benedict al XVI-lea, la 1 mai 2011. După 26 de ani de pontificat (octombrie 1978 - aprilie 2005), al treilea ca lungime din istoria papalității, Papa Ioan Paul al II-lea a trecut la cele veșnice, la 84 de ani, în 2 aprilie 2015. Rolul său în ultimul sfert al veacului trecut, o
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 1 mai
Ortodoxe Sf. Proroc Ieremia; Sf. Cuv. Mc. Eftimie, Ignatie și Acachie; Sf. Cuv. Isidora Greco-catolice Sf. pf. Ieremia; Sf. Iosif Muncitorul Romano-catolice Ss. Iosif Muncitorul; Ieremia, profet Sfântul Proroc Ieremia, unul dintre profeți
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 1 mai
Este a 121-a zi a anului 2026. Au mai rămas 244 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 07 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 20 h 29 m și apune la 05 h 30 m. Lună Plină la 20 h 23 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 27-30 aprilie 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 27-30 aprilie 2026: Consiliul Uniunii Europene a decis să prelungească măsurile restrictive decise în urma loviturii de stat militare din Myanmar; Parlamentul European și-a adoptat poziția de negociere privind viitorul buget multianual al UE; Parlamentul European a votat pentru ridicarea